Drept

Principiile administraţiei publice rezultă din prevederile legislaţiei în vigoare şi ale ştiinţei dreptului administrativ şi ele pot fi clasificate în următoarele categorii:

1. Principii fundamentale ale administraţiei publice;
2. Principii organizatorice şi funcţionale ale administraţiei publice.

Principiile fundamentale ale administraţiei publice rezultă din prevederile Constituţiei Republicii Moldova. Aceste principii servesc în acelaşi timp ca principii şi pentru alte ramuri de drept, având un caracter interramural, iar unele din ele sunt, în acelaşi timp, principii generale pentru toate ramurile de drept (principiul legalităţii).

În calitate de principii fundamentale se identifică:

1. Principiul legalităţii (în cadrul administraţiei publice)
2. Principiul democratismului şi pluralismului politic (art. 5 din Constituţie)
3. Principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor în procesul administrării publice (art. 16 din Constituţie)
4. Principiul descentralizării serviciilor publice (în raport cu principiul desconcentrării serviciilor publice)
5. Principiul autonomiei locale

Principiul legalităţii în administraţia publică nu este expres prevăzută în Constituţie. Acest principiu rezultă din conţinutul articolului 15 din Constituţia Republicii Moldova conform căruia „cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea".

Conform acestui principiu administraţia publică se organizează şi funcţionează în conformitate cu normele de drept, care exprimă voinţa poporului, în conformitate cu legea. În conformitate cu principiul legalităţii orice autoritate publică (factor de decizie), organizaţie sau persoană este obligată să se supună legii (statul prin intermediul autorităţilor publice poartă răspundere în faţa cetăţenilor, iar cetăţenii în faţa statului.

Cele mai importante raporturi, potrivit principiului legalităţii, care apar în cadrul administraţiei publice trebuie să fie reglementate prin lege. Organele administraţiei publice au obligaţia de a executa întocmai legea, inclusiv de a funcţiona şi emite acte administrative în limitele prevăzute de lege.

Principiul democratismului şi pluralismului politic în administraţia publică.Conform art. 5 din Constituţia Republicii Moldova „democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic". Principiul respectiv se manifestă în mod direct în cadrul organizării şi funcţionării autorităţilor publice locale, şi indirect în procesul organizării şi funcţionării administraţiei publice centrale.

Principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor în procesul administrării publice.Egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor este un principiu general a dreptului care rezultă din prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova.

În ceea ce priveşte administraţia publică, realizarea principiului respectiv include anumite aspecte:

• Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să respecte drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi altor persoane, conform legii, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
• Cetăţenii pot participa la organizarea (constituirea), precum, şi funcţionarea (activitatea) organelor (autorităţilor) administraţiei publice în mod egal.
• În caz de încălcare a drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor acestea au dreptul să depună petiţii organelor administrative ierarhic superioare, precum să reacţioneze la fapte.

Principiul descentralizării serviciilor publice. Pentru examinarea acestui principiu este necesar a fi luate în consideraţie prevederile articolului 1 din Constituţia Republicii Moldova, conform căruia, „Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Acest principiu rezultă din prevederile articolului 109 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova şi este strâns legat cu principiul autonomiei locale.

Dacă descentralizarea serviciilor publice se referă la sistemul administraţiei publice (la raporturile dintre administraţia publică locală şi administraţia publică centrală), autonomia locală se referă la dreptul colectivităţilor locale de a soluţiona în mod independent o parte din treburile publice locale.

Principiul autonomiei locale rezultă din prevederile articolului 109 a Constituţiei Republicii Moldova. În literatura de specialitate acest principiul este numit principiul autonomiei administrative. Prin autonomie locală se înţelege dreptul autorităţilor publice locale de a dispune de toate măsurile pentru realizarea la nivel local a intereselor generale ale locuitorilor din teritoriul respectiv.

Autorităţile administrative în statele unitare urmează a fi deosebită de administraţia statelor sau formaţiunilor statale ce formează federaţia. Autorităţile administrative în statul unitar se manifestă uniform luându-se în consideraţie doar nivelul unităţii administrativ-teritoriale.

Principiile organizatorice şi funcţionale ale administraţiei publice (sunt şi principii ale dreptului administrativ). Sunt caracteristice exclusiv organizării şi funcţionării (activităţii) administraţiei publice, fiind principii ramurale a dreptului administrativ. În calitate de asemenea principii pot fi menţionate următoarele:

1. principiul diferenţierii şi fixării funcţiilor şi atribuţiilor autorităţilor administraţiei

publice

1. principiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală în procesul funcţionării administraţiei publice.
2. principiul îmbinării conducerii ramurale, interramurale şi teritoriale
3. principiul răspunderii în limitele competenţei

Principiul diferenţierii şi fixării funcţiilor şi atribuţiilor autorităţilor administraţiei

publicepresupune delimitarea strictă a competenţei fiecărei autorităţi administrative astfel ca acestea să nu se dubleze sau să contravină competenţei administrative deja existente. Ulterior funcţiile şi competenţele respective trebuie să fie fixate în lege sau conform legii. Realizând acest principiu se va şti de ce funcţionari este nevoie pentru ca autoritatea administrativă respectivă să-şi exercite funcţiile şi atribuţiile.

Principiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală în procesul activităţii administraţiei publice. Conducerea colegială şi conducerea unipersonală reprezintă 2 forme de organizare a activităţii oricărei autorităţi publice.

Conducerea colegială presupune că organul respectiv este format dintr-un colegiu sau în fruntea autorităţii respective se află un grup de persoane. Conducerea unipersonală presupune că în fruntea organului se află un conducător unic. În administraţia publică are loc îmbinarea acestor forme de conducere, punându-se accent pe conducerea colegială. Astfel, cele mai importante probleme din domeniul administraţiei publice sunt soluţionate în mod colegial, iar problemele urgente şi operative sunt soluţionate în mod unipersonal.

Principiul îmbinării conducerii ramurale, interramurale şi teritoriale.Reieşind din faptul că societatea reprezintă un organism integru şi diferitele probleme care apar în procesul administraţiei publice trebuie să fie soluţionate ţinându-se cont de principiul respectiv. Conducerea ramurală permite de a evidenţia toate particularităţile unui domeniu, însă nu poate funcţiona izolat şi urmează a fi luate în consideraţie legăturile cu alte domenii conexe, precum şi specificul teritorial.

Principiul răspunderii în limitele competenţei.Acest principiu este foarte important în aspect de realizare practică a administraţiei publice. De fiecare dată când este luată o decizie trebuie să fie destul de clar cine va purta răspundere pentru eventualele consecinţe negative a deciziei respective.

Conform prevederilor Comisiei Consiliului Europei au fost elaborate un şir de principii de perspectivă cu caracter material şi procedural în domeniul dreptului administrativ. Aceste principii poartă un caracter de recomandare pentru statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova.

În afară de principiile legalităţii şi egalităţii în faţa legii sunt recomandate următoarele principii cu caracter material:

1. principiul proporţionalităţii;
2. principiul respectării scopului şi a obiectivelor trasate de lege;
3. principiul obiectivităţii;
4. principiul imparţialităţii;
5. principiul bunei credinţe;
6. principiul transparenţei;
7. principiul emiterii deciziei în interesul persoanei private (regula de favorizare a persoanei private).

Principiile procedurale:

1. principiul dreptului de a prezenta reclamaţii sau cereri organelor administrative (dreptul la petiţionare);
2. principiul de a fi reprezentat (asistat);
3. principiul operativităţii (promptitudinii) în executare;
4. dreptul de a fi auzit;
5. principiul obligativităţii autorităţii administrative de a informa persoanele interesate despre procedura administrativă şi dreptul lor de a fi ascultate sau auzite;
6. principiul procedurii colective;
7. principiul accesului la informaţie;
8. principiul obligativităţii de a lua o decizie.