Drept

Raportul de drept administrativ reprezintă o relaţie socială de administrare reglementată de normele dreptului administrativ în cadrul căreia părţile apar ca purtători de drepturi şi obligaţii reciproce stabilite şi garantate de norma de drept administrativ.

Raporturile juridice administrative apar, se modifică şi încetează, în temei, în procesul activităţii administrative a diferitor autorităţi publice.

Trăsăturile specifice ale raporturile juridice administrative:

1. Cel puţin unul din subiectele raportului juridic administrativ este o autoritate (un organ) al administraţiei publice sau în anumite cazuri - funcţionarul public;
2. Obiectul raportului juridic administrativ este determinat de obiectul de activitate a administraţiei publice, adică realizarea activităţii executive în cadrul statului (activitate de organizare a executării şi executării în concret a legii);
3. Raporturile juridice administrative, de regulă, apar, se modifică şi încetează în baza unei manifestări unilaterale de voinţă. Această voinţă unilaterală se manifestă din oficiu sau la cerere.
4. Raportul juridic administrativ poate apărea, modifica sau înceta şi din producerea unor evenimente ce nu depind de voinţa omului sau din săvârşirea unor fapte materiale (calamităţi naturale, epidemii, atingerea unei anumite vârste);
5. Încălcarea obligaţiilor ce izvorăsc din raportul juridic administrativ atrage, de regulă, angajarea răspunderii administrative (administrativ-disciplinară, administrativ-patrimonială şi administrativ-contravenţională).
6. Conflictele juridice apărute din nerespectarea obligaţiilor ce revin părţilor în raportul juridic administrativ se soluţionează, de regulă, de organele administraţiei publice, cu excepţia conflictelor prevăzute de lege pe o altă cale de soluţionare.

In calitate de fapte juridice apar acţiunile, inacţiunile sau evenimentele.

Acţiunile sunt fapte volitive (depind de voinţa omului) de care normele dreptului administrativ leagă apariţia, modificarea sau încetarea raportului juridic administrativ. Inacţiunile fac parte din acţiuni şi reprezintă desăvârşirea voluntară a unor acţiuni cerute de norma de drept administrativ .

Evenimentele ca fapte juridice sunt acele împrejurări care se produc independent de voinţa omului şi de care normele dreptului administrativ leagă apariţia, modificarea sau încetarea raportului juridic administrativ.

Orice raport juridic administrativ este constituit din următoarele elementele:

1. subiectele raportului;
2. obiectul raportului;
3. conţinutul raportului juridic administrativ.

• Subiectele raportului. Orice raport juridic administrativ presupune cel puţin două persoane denumite subiecte al raportului juridic administrativ. Astfel, subiectul este parte al raportului juridic administrativ.
• Obiectul raportului juridic administrativ îl constituie faptele sau conduita subiectelor (pretinsă de către subiectul activ). Obiectul raportului juridic administrativeste determinat de domeniul relaţiilor sociale reglementate de normele de drept administrativ.
• Conţinutul raportului juridic administrativ îl formează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor reciproce ce revin subiectelor participante la acest raport juridic, stabilite de norma de drept administrativ.

Clasificarea raporturilor juridice administrative

În funcţie de subiectele participante la raporturile juridice administrative se clasifică în două categorii:

1. Raporturi juridice administrative în care ambele subiecte sunt autorităţi (organe) ale administraţiei publice. La această categorie pot fi evidenţiate următoarele situaţii:
   1. Cele două subiecte care sunt autorităţi (organe) ale administraţiei publice sunt plasate pe locuri diferite în ierarhia administrativă (exemplu, raporturile Guvern - Minister, Guvernul se află în poziţie supraordonată faţă de minister). În acest caz suntem în prezenţa unui raport juridic administrativ de subordonare, primul subiect (Guvernul) are o poziţie supraordonată faţă de al doilea subiect (minister). Raporturile juridice administrative de subordonare apar în cazul în care unul dintre subiecte este îndreptăţit conform legii să ceară de la alt subiect executarea unor acţiuni - subiect supraordonat şi subiect subordonat.
   2. Cele două subiecte care sunt autorităţi (organe) ale administraţiei publice sunt plasate pe acelaşi loc în sistemul administraţiei publice (exemplu, raporturi între două ministere). În cazul în care cele două subiecte conlucrează la îndeplinirea unor activităţi administrative ce ţine de competenţa ambelor subiecte vom fi în prezenţa unui raport juridic administrativ de colaborare.
2. Raporturi juridice administrative în care un subiect este o autoritate a administraţiei publice, iar celălalt este un particular (persoană fizică sau persoană juridică) din afara sistemului administraţiei publice.

Acest gen de raporturi juridice administrative sunt foarte numeroase în domeniul administraţiei publice. Raporturile de acest gen sunt, de regulă, raporturi juridice administrative de subordonare, subiectul activ investit cu putere publică are o poziţie superioară faţă de celălalt subiect care trebuie să execute prescripţiile prevăzute de norma de drept administrativ.

În unele cazuri între subiectul administrării şi obiectul administrării pot fi stabilite şi raporturi juridice administrative de colaborare. În acest caz subiectul purtător de putere publică (autoritatea (organul) administraţiei publice) colaborează din poziţii de egalitate cu celălalt subiect, care nu este investit cu funcţii publice în vederea îndeplinirii unor activităţi în comun sau adoptării unor decizii în comun (manifestări culturale organizate de organizaţiile ne­guvernamentale, sindicatele colaborează cu Guvernul).