5.1. Domeniile de activitate. Pornind de la prevederile Legii privind descentralizarea administrativă, constatăm că pentru autorităţile publice locale de nivelul al doilea se stabilesc următoarele domenii proprii de activitate (art. 4 alin. (2)).
Autorităţile publice locale de nivelul întîi şi al doilea, în limitele legii, dispun de libertate deplină de acţiune în reglementarea şi gestionarea oricărei chestiuni de interes local care nu este exclusă din competenţa lor şi nu este atribuită unei alte autorităţi. Alte competenţe proprii autorităţilor publice locale pot fi atribuite acestora numai prin lege.
5.2. Componenţa şi constituirea consiliului raional, ca organ deliberativ de nivelul doi
Consiliul raional este autoritatea reprezentativă a populaţiei raionului, este constituită din consilieri aleşi, în condiţiile Codului electoral. Numărul de consilieri este stabilit în funcţie de numărul de locuitori din raion de la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice, în modul stabilit de lege.
Constituirea consiliului şi şedinţele lui se desfăşoară, în modul stabilit de lege, pentru consiliile locale[1]. El se convoacă în prima şedinţă prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale.
Durata mandatului consiliului raional este stabilită de Codul electoral şi constituie 4 ani. Mandatul se exercită de la data declarării ca legal constituit pînă la data constituirii legale a consiliului nou ales. El poate fi prelungit, prin lege organică, numai în caz de război sau catastrofă.
5.2.1. Competenţa consiliului raional. Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, consiliul raional realizează în teritoriul administrat următoarele competenţe de bază prevăzute în art. 43 din Legea privind APL.
5.2.2. Funcţionarea consiliului raional. Organizarea şi funcţionarea consiliului raional se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii privind administraţia publică locală.
Consiliul raional alege prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte care o prezidează. Preşedintele şedinţei este statuat de secretarul consiliului raional.
În realizarea competenţelor sale, consiliul raional adoptă decizii cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, cu excepţia cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere un număr mai mare de voturi. Deciziile sînt semnate de preşedintele şedinţei şi contrasemnate de secretarul consiliului.
5.2.3. Responsabilitatea şi răspunderea consiliului raional. Consiliul raional, fiind subiect colegial al administrării publice, este responsabil de atribuţiile ce îi revin din momentul obţinerii capacităţii administrativ–juridice. Răspunderea, care este una colegială, morală şi politică, este consecinţa iresponsabilităţii faţă de activitatea sa, inclusiv faţă de deciziile adoptate.
Răspunderea colegială a consiliului raional şi al fiecărui consilier, în parte, se manifestă prin dizolvarea consiliului raional înainte de expirarea termenului (art. 48 alin. (1)).
În cazul adoptării în mod deliberat a deciziei repetate în aceeaşi materie, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau Guvernul este în drept să se adreseze în instanţa de judecată pentru constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea consiliului raional. Parlamentul dizolvă consiliul raional, la propunerea motivată a preşedintelui raionului sau a Guvernului, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive, prin care au fost constatate circumstanţele care justifică dizolvarea.
Dizolvarea de drept a consiliului raional în condiţiile reducerii sub jumătate a numărului stabilit de consilieri sau nefuncţionării sale timp de 6 luni consecutiv, se constată de către preşedintele raionului şi se notifică în scris, în termen de cel mult 10 zile de la data dizolvării, Comisiei Electorale Centrale care stabileşte data desfăşurării alegerilor noi.
Pînă la constituirea unui nou consiliu, preşedintele raionului va soluţiona problemele curente ale unităţii administrativ–teritoriale.
5.3. Preşedintele raionului ca autoritate executivă, ca subiect al administraţiei publice şi ca subiect al dreptului administrativ. Puterea executivă la nivel raional este reprezentată de către preşedintele raionului. El este şeful administraţiei publice raionale. Acest statut preşedintele raionului îl obţine din momentul apariţiei capacităţii administrativ–juridice de subiect al administrării publice, care coincide cu momentul alegerii în funcţie.
5.3.1. Alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului. Preşedintele raionului este ales de către consiliul raional la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi, cu votul majorităţii consilierilor aleşi[2]. În cazul în care candidatura propusă nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 8 zile se convoacă o nouă şedinţă în vederea efectuării votării repetate. Dacă şi după votarea repetată niciuna dintre candidaturile propuse nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 3 zile se organizează o votare suplimentară, în urma căreia se consideră ales candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi[3].
Pentru a asigura realizarea atribuţiilor de şef al executivului raionului, preşedintele este asistat de vicepreşedinţi. Numărul vicepreşedinţelor se stabileşte de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului. Vicepreşedinţii raionului sînt aleşi de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului, conform procedurii prevăzute de lege. În funcţia de vicepreşedinte, poate fi aleasă orice persoană, inclusiv din rîndul consilierilor.
5.3.2. Competenţa preşedintelui raionului. Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţii publice raionale, preşedintele raionului, ca şef al executivului, realizează în teritoriul administrat următoarele obligaţii şi drepturi de bază reglementate în art. 53 din Legea prind APL.
5.3.3. Funcţionarea preşedintelui raionului şi a aparatului lui. Preşedintele raionului exercită conducerea operativă a serviciilor publice de interes raional. El reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorităţi publice centrale, cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în instanţe judecătoreşti. Este coordonator al serviciilor publice descentralizate din cadrul raionului şi exercită atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru situaţii excepţionale.
Preşedintele şi vicepreşedinţii raionului cad sub incidenţa Legii privind statutul alesului local. Vicepreşedinţii raionului exercită atribuţiile stabilite de preşedintele raionului şi poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În scopul funcţionării prompte şi eficiente a autorităţii publice executive a raionului, preşedintele raionului nu numai că este însoţit de către vicepreşedinte(ţi), ci şi dispune de un aparat de lucru care se organizează şi funcţionează în baza unui regulament intern aprobat de consiliul raional.
Actele preşedintelui raionului. În exercitarea atribuţiilor sale, ca şef al executivului raionului, preşedintele emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual. Dispoziţiile cu caracter normativ sînt remise, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial al Cancelariei de Stat şi intră în vigoare la momentul aducerii lor la cunoştinţă publică. Cele cu caracter individual devin executorii după ce sînt aduse la cunoştinţă persoanelor vizate în ele.
Preşedintele raionului este în drept să emită dispoziţii numai în chestiuni ce ţin de competenţa sa. La emiterea dispoziţiilor, preşedintele raionului are dreptul să consulte oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, conducătorii sau reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice atît locale, cît şi centrale.
5.3.4. Responsabilitatea şi răspunderea preşedintelui raionului. Ca şef al executivului raionului, el este subiect uninominal al administrării publice, deci şi răspunderea este personală.
Din momentul învestirii, în modul stabilit de lege în funcţie, el devine responsabil în faţa consiliului raional şi în faţa locuitorilor raionului pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin potrivit funcţiei deţinute.
În cazul neexecutării obligaţiilor sau abuz de drepturi, ca manifestare a responsabilităţii, preşedintele raionului poartă răspundere individuală: morală, politică şi juridică.[4]
Ca exemplu de răspundere politică, ulterior cu consecinţe juridice, a preşedintelui raionului este eliberarea lui din funcţie înainte de termen.
Consiliul raional îl poate elibera din funcţie pe preşedintele raionului înainte de termen, cu votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi. Vicepreşedintele raionului poate fi eliberat din funcţie înainte de termen, cu votul majorităţii consilierilor aleşi, la propunerea preşedintelui raionului sau a unei treimi din consilierii aleşi.
[1] Vezi Legea privind administraţia publică locală, art. 13, 16, 17 şi 19, după caz.
[2] Ibidem, art. 49 alin. (1).
[3] Considerăm că această modalitate de alegere a preşedintelui raionului este depăşită. Ca şef al executivului raionului, acesta trebuie să fie garantul asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor cetăţenilor raionului. Totodată el se află în dependenţă directă a consilierilor raionali care au format coaliţia de guvernare la nivel raional.
Considerăm că, în acest sens, ar fi raţională preluarea practicii legislatorului român, unde, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale (modificată prin Legea nr. 35/2008) şi preşedintele consiliului judeţean este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, soluţia ce reprezintă, indiscutabil, rezultatul unei voinţe politice majoritare în Parlament.
[4] Formele, temeiul şi procedura răspunderii juridice a aleşilor locali au fost deja examinate anterior.