Parteneriatul social se realizează în practică prin intermediul încheierii contractelor colective de muncă (C.C.M.) se încheie numai la nivel local, iar în convenţiile colective se încheie la nivel teritorial ramural şi naţional.
Prin CCM se înţelege actul juridic de parteneriat social care reglementează raporturile juridice de muncă şi alte raporturi sociale în unitate încheiat în formă scrisă între angajator şi salariaţi din intermediul reprezentanţilor acestora.
În calitate de subiecţi ai acestui contract sunt angajatorul şi colectivul de muncă.
Iniţiativa privind necesitatea încheierii unui contract colectiv de muncă poate veni atît de la angajator cît şi de la salariaţi. În acest caz iniţiativa respectivă trebuie să fie formulată în scris şi expediată celeilalte părţi.
Subiectul respectiv după primirea informaţiei este obligat ca în decurs de maxim 7 zile să purceadă în negocieri privind încheierea C.C.M.
Proiectul C.C. se elaborează de către reprezentanţii părţilor în decursul a maxim 3 luni de zile. Dacă în acest răstimp părţilor nu au ajuns la o înţelegere asupra unor clauze ale contractului respectiv atunci ele sunt obligatorii să semneze contractul doar în partea ce ţine de clauzele coordonării. Iar în privinţa divergenţilor existente se formează un proces verbal adiţional la C.C.
Contractul se semnează de către reprezentanţii părţilor şi se remite fiecărei părţi pentru a face cunoştiinţă.
C.M.M produce efecte juridice din momentul semnării sau din momentul menţionat în conţinutul contractului.
Acest contract necesită a fi înregistrat în modul stabilit la inspecţia teritoriului de muncă.
Contractul asupra executării clauzelor contractului în efectuează partenerii sociali cît şi inspecţia muncii. În cazul schimbării formei de proprietate a unităţii contractului continuă să-şi producă efectul în decurs de 6 luni din momentul schimbării proprietăţii. Dacă la încheierea termenului pentru care a fost încheiat contractul respectiv părţile nu au încheiat un nou contract acesta îşi produce efectele pînă ce va fi încheiat următorul contract sau pînă ce va fi promulgată acţiunea contractului precedent.
Conform regulei generale, conţinutul C.M. se stabileşte de către părţile contractante. Dacă părţile ajung la un numitor comun atunci clauzele respective pot fi divizate în 2 grupuri:
- Clauzele obligatorii de C.C.M.
- Clauzele semnate ale C.C.M.
În ceea ce ţine de clauzele obligatorii, acestea includ în sine componentele legate nemijlocit de sfera muncii: salarizarea, timpul de muncă, timpul de odihnă, ş.a.
Clauzele secundare sunt cele care ţin de sfera socială cum ar fi cele privind asigurarea salariaţilor cu spaţiu locativ, asistenţa medicală gratuită, întreţinerea copiilor salariaţilor în instituţiile preşcolare din contul angajatului.