Pin It

Conform legii sînt abilitate cu realizarea politicilor în domeniul utilizării forţelor de muncă următoarele instituţii

  1. Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale
  2. Ministerele şi Departamentele de specialitate
  3. Agenţia naţională pentru ocuparea forţei de muncă
  4. Casa Naţională de asigurări sociale
  5. Inspecţia Muncii
  6. Patronatele şi Sindicatele
  7. Organele Administraţiei publice locale
  8. Agenţiile private de ocupare a forţei de muncă.
  9. Organismele internaţionale.

Principala instituţie din acest domeniu o reprezintă agenţia naţională pentru ocuparea forţei de muncă şi structurile sale teritoriale.

Această agenţie a fost creată în baza hotărîrii guvernului nr. 832 din 14 iulie 2003 în urma reorganizării serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă.

Scopul agenţiei naţionale cît şi celor teritoriale constă în elaborarea strategiilor, planurilor privind piaţa forţelor de muncă precum şi evidenţa persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În ceea ce ţine de agenţiile private de ocupare a forţelor de muncă autorizate conform legii ele de asemenea ţin evidenţa numărului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi sunt obligate să comunice agenţiilor respective de stat datele privind numărul persoanelor care se adresează pentru a obţine un loc de muncă.

Şi angajatorii au anumite obligaţii în ceea ce ţine de realizarea politicii de stat în domeniul ocupării forţei de muncă.

Astfel toţi angajatorii sunt obligaţi să efectueze defalcări financiare la buget destinate fondului de şomaj al Republicii Moldova.

O altă obligaţie esenţială a angajatorilor în acest domeniu constă în obligativitatea comunicării în formă scrisă în decurs a 5 zile despre locurile libere de la unitate. În cazul nerespectării acestei obligaţii angajatorii respectivi sunt posibili de a trage la răspundere administraţia de către Inspecţia Muncii.