Concedierile constituie una din formele timpului liber de o necesitate şi o imporanţă deosebită. Influienţa lor pozitivă asupra sănătăţii salariatului, posibilităţile recreative pe care le oferă, oferă aceste categorii a timpului de odihnă o importanţă deosebită.
Concediul în fond reprezintă forma cea mai principală a timpului de odihnă .
Legislaţia muncii în vigoare reglementează următoarele categorii ale concediilor de odihnă:
- Concediile de odihnă anuale
- Concediile suplimentare
- Concediile fără menţinerea salariatului(concediile neplătite)
- Concediile sociale
- Concediile de studii
Concediile de odihnă anuale reprezintă acea perioadă de timp liber de o durată mai mare care se acordă tuturor salariaţilor angajaţi printr-un Contract individual de Muncă. Conform legii, dreptul la concediul de odihnă nu poate servi obiectul oricărei cesiuni, renunţări sau limitări.
Orice acord dintre angajator şi salariat privind renunţarea la concediu este lovit de nulitatea absolută.
Conform legii durata concediului de odihnă anual constituie cel puţin 28 zile calendaristice exceptînd zilele de sărbătoare nelucrătoare. Totodată legea prevede pentru unele categorii de salariaţi concedii de odihnă de o durată care depăşeşte 28 zile calendaristice (funcţionari publici, procurori, cadrele didactice). În anumite situaţii legea prevede concedii de odihnă de o durată mai mare şi pentru anumiţi salariaţi indiferent de domeniul muncii prestate cum ar fi: salariaţi sub 18 ani, invalizii ş.a.
Conform legii concediile de odihnă anuale se acordă salariaţilor pentru primul an de muncă după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Pentru cel de al 2 an precum şi pentru anii următori concediul de odihnă se acordă salariatului în orice perioadă calendaristică.
Programarea concediilor se face de către angajator de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor cu cel puţin 2 săptămîni înainte de sfîrşitul anului calendaristic. La programarea concediilor angajatorul va ţine cont în limita posibilităţilor de doleanţele salariatului. Totodată anumitor categorii de salariaţi cum ar fi salariaţii sub 18 ani, mamele care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 16 ani au dreptul la acordarea concediilor în perioada de vară sau în baza cererii lor scrise în altă perioadă a anului conform doleanţei lor. Respectarea programării concediilor este obligatorie atît pentru angajator cît şi pentru salariat. În cazul cînd intervine necesitatea acordării concediului anual în afara programului legea prevede obţinerea acordului bilateral al părţilor în acest scop. Despre acordarea în fapt a concediului salariatul respectiv tebuie preavizat cu cel puţin 2 săptămîni înainte. Concediul respectiv poate fi acordat integral sau la cererea expresă a salariatului poate fi divizată în 2 părţi dintre care una nu poate fi mai mică de 2 săptămîni.
Odată cu acordarea concediului salariatului i se acordă şi indemnizaţia respectivă. Neacordarea îndemnizaţiei presupune dreptul salariatului de a refuza plecarea în concediu.
Mărimea acestei îndemnizaţii şi modul de calcul se stabileşte de către Guvern dar nu poate fi mai mică decît salariul mediu al persoanei care i se acordă concediul.
Conform legii concediile de odihnă se acordă conform programării şi de regulă nu poate fi amînat, însă în anumite cazuri excepţionale cînd acordarea concediului conform programării prestabilirii poate să se răsfrîngă negativ asupra bunei funcţionări a întreprinderii legea permite amînarea concediului pe anul de muncă următor însă doar cu consinţămîntul scris al salariatului. În acest caz în anul următor salariatul va beneficia de 2 concedii acordate cumulativ sau în mod divizat la cererea salariatului. Legea interzice neacordarea concediului pentru 2 ani consecutiv. În cazul apariţiei anumitor situaţii de ordin excepţional legea permite rechemarea salariaţilor din concediu însă doar cu acordul acestora. În acest caz partea nefolosită a concediului va putea fi utilizată efectiv de către salariat într-o altă perioadă de timp.
Concediile suplimentare - reprezintă acea categorie de concedii ce lucrează în condiţii de muncă vătămătoare precum şi altor categorii de salariaţi. Acest concediu are o durată de cel puţin 4 zile calendaristice care acordă odată cu acordarea concediului de bază anual. Modul de acordare a acestor concedii este stabilit prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 573, 1 august 1994 cu privire la acordarea concediilor anuale suplimentare.
În ceea ce ţine cu acordarea concediilor suplimentare în cazul lor se respectă totalmente prevederile legale privind acordarea concediilor anuale. Totodată legea interzice neacordarea concediilor atît anuale cît şi suplimentare (amînarea acestora) chiar dacă există acordul salariatului.
Concediile neplătite se acordă tuturor salariaţilor în cazul cînd intervin anumite situaţii care ţin de sănătatea salariatului precum şi de alte motive întemeiate. Durata maximă a acestor concedii nu poate depăşi 60 zile calendaristice pe parcursul 1 an.
Spre deosebire de celelalte categorii de concedii, concediile fără menţinerea salariatului se acordă doar la acordul ambelor părţi.
Din categoria concediilor sociale fac parte următoarele:
- Concediul medical
- Concediul de maternitate
- Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului
- Concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului
Concediul de maternitate se acordă femeilor gravide şi are 2 părţi componente:
- Concediul prenatal (durata 70 zile calendaristice)
- Concediul postnatal (durata 56 sau 70 zile calendaristice)