Drept

Totalitatea izvoarelor de drept civil constituie un sistem unitar în care se cuprinde o mare varietate de forme dispusă într-o anumită ordine şi ierarhie. Acesta se clasifică în funcţie de mai multe criterii:

1. În funcţie de la organele care emană

În funcţie de acest criteriu vom deosebi legile şi actele normative subordonate legii.

a). Legile sînt acte normative adoptate de cître organul legislativ al ţării şi care constituie expresia suveranităţii statului. Legea reprezintă o normă de conduită social generală, obligatorie sau permisivă, edictată de puteea suverană şi sancţionată prin forţa şi voinţa publică. Legea este principalul izvor de drept civil şi există sub forma a trei categorii: constituţională, organică, ordinară.

• Constituţională. Principala lege constituţională o reprezintă însăşi constituţia R. Moldova. Constituţia adoptată de autoritatea legislativă supremă, serveşte drept bază pentru constituirea tuturor ramurilor de drept, inclusiv a celei civile. Astfel pe lîngă drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, constituţia regşlementează în linii generale şi instituţile juridice fundamentale ale dreptului civil, de exemplu dreptul la proprietate - art.. 9; 46; 127; dreptul la libera circulaţie - art.. 27; dreptul la viaţa intimă, familială şi privată - art. 28; dreptul la inviolabilabilitatea domiciliului - art.. 29; dreptul la secetul corespondenţei - art. 30. Deci în măsura în care constituţia reglementează sau prevede anumite instituţii care sînt preluate şi dezvoltate de legislaţia civilă, ea, în această măsură devine izvor de drept civil.

Alte legi constituţionale, izvoare de drept civil, reprezintă potrivit art.. 72 din constituţie, - legile de revizuire a constituţiei.

• Organice. Legile organice sînt acele care reglementează relaţii sociale ce privesc organizarea şi funcţionarea unor anumite organe de stat, cum ar fi cea a instanţelor judecîtoreşti, ministerelor etc. Din punct de vedre a dreptului civil prin legi organice a fost regelemtat regimul juridic al proprietăţii adoptat de parlament la 22 ianuarie 1991 şi pus în aplicare la 1 februarie acelaşi an. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprindere - o altă lege organică adoptată la 3 ianuarie 1992 şi pus în aplicare la 4 aprilie 1992 care prevede formele juridice de organizare a activităţii agenţilor economici.
• Ordinare. Ordinare sînt toate celelalte legi adoptate de parlament şi promulgate de preşedintele ţării. Un loc apart.e printre legile ordinare îl ocupă c. civ. C. civ este o lege amplă, complexă, sistematizată, fiind considerată principalul izvor dedrept civil, fără a exclede existenţa altor leg care reglementează raporturi de drept civil.

O categorie apart.e de lege ordinară o reprezintă ordonanţele guvernului cu dreptul de a adopta astfel de acte normative guvernul a fost investit odată cu modificarea şi completarea constituţiei. Conform art. 102 din Constituţie, guvernul adoptă hotătîri, ordonanţe şi dispoziţii. Guvernul va putea emite ordonanţe doar dacă parlamentul adoptă o lege specială de abilitare a guvernului cu dreptul de a emite ordonanţe în domenii care n fac obiectul legilor organice. Modalităţile de emitere a ordonanţelor, termenul de acţiune a acestora, posibilitatea de abrogare, suspenare şi modificare sînt stbilite în art.. 106/2 din constituţie.

1. b) Actele normative subordonate legii. Potrivit art.. 3 alin. 2 din C. civ. actele normative subordonate legii se aplică la reglementarea raporturilor civile doar în cazul în care sînt emise în temeiul legii şi nu contravin ei. In caz contrar, ele nu au putere juridică şi nu pot fi aplicate la reglementarea raporturilor juridice civile. Din această categorie fac part.e Decretele Preşedintelui R. Moldova, hotătîrile şi dispoziţiile guvernului, actele cu caracter normativ ale autorităţilor publice centrale şi locale.

--- Decretele preşedintelui R. Moldova sînt izvoare pentru ramura dreptului civil în măsura în care ele cuprind dispoziţii de drept civil cu caracter normativ. Din dispoziţiile constituţiei, art.. 77-95 se desprinde ideea că rare vor fi situaţiile cînd preşedintele Moldovei va emite decrete.

• Hotătîrile şi dispoziţiile guvernului. Aceste acte se emit pentru organizarea şi aplicarea legilor de cître guvern. In această ordine de idei poate fi enumerat hotărârea nr. 500, din 10 septembrie 1991, prin care se reglementează modul de fondare de desfăşurare şi încetare a activităţilor întreprinderii .

odată cu intrarea în vigoare a C. civ. o mare part.e din aceste dispoziţii au căzut în desuietudine.

• Actele cu caracter normativ ale autorităţilor publice centrale şi locale. Acestea pot constitui izvoare formale de drept civil în măsura în care conţin reguli de conduită din acest domeniu. Este vorba de ordine ale miniştrişlor, instrucţiuni, regulamente, hotătîri ale consiliilor locale, ordine şi dispoziţii ale primarilor.

2. În funcţie de conţinutul şi întinderea domeniului lor de reglementare.

In funcţie de acest criteriu vom distinge norme generale şi norme speciale.

1. ) Norme generale sînt acele norme a căror sfera raporturilor juridice pe care le reglementează este una vastă. In codul civil normele generale sînt cuprinse în Cart. ea întîi, Dispoziţii generale. Aceste norme fac part.e din categoria normelor de drept comun. Un alt exemplu este cel amintit mai sus şi anume legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi care reglementează modul de fondare, de desfăşurare şi încetare a activităţii agenţilor economici.
2. ) Norme speciale sînt acele norme ce se aplică doar unei categorii determinate de relaţii juridice civile. De exemplu, dispoziţiile din legea civilă cu privire la contracte, cele din materia obligaţiilor. De asemenea, sînt legi civile cu privire la societăţile pe acţiuni din 1997^[1], legi cu privire la întreprinderile de stat din 1994 , regulamentul societăţilor comerciale din 1991 etc.

In legătură cu această clasificare trebue să facem două precizări:

--- norma specială derogă de la norma generală,

• norma generală nu derogă de la norma specială.

3. În funcţie de criteriul forţei obligatorii.

În funcţie de acest criteriu, actele normative se clasifică în imperative şi dispozitive.

1. ) Normele imperative sînt acele norme juridice care impun participanţilor la raportul juridic o anumită conduită de la care nu se pot abate. În dreptul civil numărul unor astfel de norme este redus, cu toate acestea ele există. De exemplu, dispoziţiile privitoare la termenele de prescripţie extinctivă.

Normele imperative se subîmpart. în:

• onerative, sînt acele norme juridice ce impun subiectelor de drept civil o anumită conduită.

--- prohibitive, sînt acele norme juridice care interzic cu desăvîrşire anumite acte sau fapte juridice.

1. Normele dispozitive sînt acele norme de la care părţile pot deroga prin voinţa lor, dar care devin obligatorii dacă părţile nu au derogat de la ele. La rîndul lor normele dispozitive sînt:

• permisive, sînt acele norme care îngăduie subiectelor de drept să încheie un act juridic ori să săvîrşească un fapt juridic dacă acestea doresc.
• supletive, sînt acele norme juridice care suplinesc voinţa părţilor aplicîndu-se în mod obligatoriu în raporturile dintre ele numai dacă ele însele nu au stabilit prin acordul lor de voinţă un alt mod de reglementare a acestor raporturi.

^[1] Legea cu privire la societăţile pe acţiuni 1134-Xin, din 02.04.97, publicată în Monitorul Oficial 1997/38-39, republicată în 03.10.06, republicată în 2008 nr. 1-4.