Caracterele juridice ale raportului juridic civil reprezintă ansamblul însuşirilor caracteristice ale acestora în conformitate cu care respectivele relaţii au un caracter social, voliţional şi ideologic.
- Caracterul social rezultă din faptul că raportul dedrept civil este, în primul rînd, o relaţie socială, o relaţie dintre oameni, atît privit individual, ca persoane fizice ori organizaţi în entităţi potrivit legii.
- caracter voliţional exprimă aceea că raportul juridic este întotdeauna rezultatul reglementării relaţiilor sociale prin lege, iar pe de altă part.e naşterea unor raporturi juridice civile presupune şi voinţa exprimată de cître participanţii la aceste relaţii sociale. Deci, în primul rînd, raportul de drept civil presupune existenţa normei juridice civile, a legii. În acest caz vorbim de caracter simplu voliţional. Există, însă, raporturi juridice civile pentru a căror naştere nu este suficientă voinţa statală exprimată prin lege, ci ea trebuie să fie dublată de voinţa participanţilor la ele, situaţie cînd avem de a face cu două voinţe, cînd vorbim de caracterul dublu voliţional.
- Caracter ideologic. Înainte de a se forma raportul juridic, relaţia socială trece prin voinţa şi conştiinţa oamenilor. Aceasta se deosebeşte de raporturile materiale care se formează indiferent de voinţa oamenilor.
- Caracterul de egalitate a părţilor exprimă ideea că participanţii la raportul juridic civil se găsesc pe poziţie juridică de egalitate, adică nici una dintre ele nu are mijloace proprii, directe[1], de constrîngere pentru a o obliga pe cealaltă part.e la executare.
[1] În mod indirect, creditorul va putea să-l oblige pe debitor la executare, fără a apela la forţa de constrîngere a statului, în situaţiile cînd el va putea invoca dreptul de retenţie sau excepţia de neexecutare a contractului.