Sînt corporale acele bunuri care au o existenţă materială, fiind perceptibilă simţurilor noastre. Aceste pot fi văzute, atinse, dominate în fapt şi posedate. Sînt bunuri corporale care pot fi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă.
Sînt incorporale bunurile care nu pot fi percepute cu simţurile omului, neavînd o existenţă materială. Din categoria bunurilor incorporale fac part.e drepturile, atît cele patrimoniale cît şi cele nepatrimoniale.
Importanţa juridică este relevată sub mai multe aspecte:
--- doar pentru bunurile corporale se poate dobîndi proprietatea ca efect al bunei credinţe;
- regimul de drept internaţional este diferit după distincţiile prevăzute în cart.ea a cincea C.
civil.
acvatice separate, plantaţiile prinse de rădăcini, clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pământ, precum şi tot cea ce, în mod naturalsau art.ificial, este încorporat durabilîn acestea, adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabiledestinaţiei lor".
—Terenurile sînt în primul rînd imobile. Regimul juridic al imobililor este stabilit în mod expres de C. Funciar şi L. 1308/1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului[1].
- Porţiunile de subsol. Potrivit C. Funciar, subsolul este parte a scoarţei terestre situată mai jos de stratul de sol şi de fundurile bazinelor de apă care ajung pînă la adâncimi accesibile pentru studierea şi valorificarea geologică. Conform art.. 4 din legea de mai sus subsolul este proprietatea Rep. Moldova care-l posedă, îl foloseşte dispune de el şi îl protejează.
- Obiectele acvatice separate. Regimul juridic al acestora este cel prevăzut de codul apelor care la art.. 1, prevede că: " apele din Rep. Moldova constiuie proprietatea exclusivă a statului şi pot fi date numai în folosinţă", dispoziţie ce contravine Constituţiei care în art. 127 alin. 4 dispune că doar apele folosite în interes public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
--- Plantaţiile prinse de rădăcini reprezintă întreaga vegetaţie ce se ţine de rădăcini: plantele anuale, arborii, arbuştii, seminţele puse în pămînt.
- Clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt înseamnă orice construcţie sau lucrare cum ar fi: casele, tunelurile, barajele, canalizările de apă, conductele de gaze şi reţelele de transport electric. Construcţiile care pot fi mutate din loc în loc nu sînt considerate bunuri imobile.
- Imobile care sînt considerate ca atare de legiuitor. Cu privire la acest aspect art.. 288 alin. 3 C.civ. enunţă două categorii de bunuri imobile, dar care după natura lor sînt mobile:
- Materialele separate în mod provizoriu de un teren atît timp cît sînt păstrate în aceaşi formă. De exemplu, cărămizile din ziduri, cu condiţia reîntrebuinţării lor în aceaşi construcţie.
- Părţile integrante ale unui bun imobil detaşate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării. De exemplu, elementele separate dintr-o construcţie pentru a fi reamplasate în altă construcţie.
- Imobile ce vor putea fi considerate în viitor, printr-o lege, bunuri imobile. O astfel de posibilitate este recunoscută prin dispoziţiile art.. 288 alin. 4 C. civ., unde se prevede că: "prin lege, la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri'.
b.) Mobile sînt bunuri care nu au o aşezare fixă şi stabilă, fiind susceptibile de deplasare de la un loc la altul, fie prin el însele, fie cu concursul unei forţe străine. Sediul de principiu al materiei îl constituie art.. 288 alin. 5, C. civ. Potrivit acestei dispoziţii: "bunuri care nu sînt raportate la categoria de bunuri imobile, inclusiv banii şi titlurile de valoare, sînt considerate bunuri mobile".
Interpretînd prin exstensie această dispoziţie, bunurile mobile pot fi de mai multe feluri:
--- Mobile prin natura lor care se pot transporta de la un loc la altul, atît cele care pot se se mişte de la sine, sau cele ce care nu se pot strămuta din loc de cît printr-o putere străină.
- Mobile prin determinarea legii sînt acele care sînt recunoscute ca atare de lege. Acestea sînt banii şi titlurile de valoare.
Banii reprezintă o categorie apart.e de bunuri mobile datorită proprietăţii lor de a reprezenta echivalenţa valorică a contraprestaţiei ce se urmăreşte. În acest sens el constituie un instrument general al schimbului.
Titlurile de valoare sînt nişte acte constitutive şi constatatoare ce încorporează un drept de creanţă, întocmit într-o anumită formă.
- Mobile prin anticipare sînt acele bunuri care prin natura lor sînt imobile dar părţile actului juridic civil le privesc ca bunuri mobile, în considerarea a cea ce vor deveni în viitor. De exemplu, fructele vîndute înnainte de culegerea lor.
Importanţa juridică a acestei clasificări poate fi evidenţiată sub următoarele aspecte:
- bunurile imobile au, în general, un alt regim decît cele mobile;
--- necesitatea înregistrării bunurilor este diferită de la categoria bunurilor imobile la categoria bunurilor mobile. Astfel în cazul bunurilor imobile naşterea, modificare sau încetarea dreptului de proprietatea şi a altor drepturi reale asupra acestor bunur sînt supuse înregistrării de stat, art.. 290 alin. 1 C. civil. În cazul bunurilor moblie, majoritatea accestora nu sînt supuse înregistrării de stat;
--- dreptul de proprietate în cazul bunurilor imobile se transferă în momentul înregistrării actului la organul competent, în cazul bunurilor mobile, de regulă, în momentul remiterii materiale a bunului;
--- în cazul înstrăinării bunurilor imobile, proprietate comună în devălmăşie a soţilor este necesar acordul ambilor soţi, în cazul bunurilor mobile nu este nevoie de un astfel de consens,art.. 21 alin. 2 din C.civil;
--- din punct de vedere a competenţei instanţei în vederea intentării acţiunii în justiţie, în cazul bunurilor mobile acţiunea se va intenta la domiciliul pîrîtului iar în cazul bunurilor imobile la instanţa în a cărei rază teritorială se găseşte bunul, art.. 40 alin. 1, C. proc. cv.
[1] Legea nr. 1308-XIII din 25.07.97 Republicat în Monitorul Oficial nr. 147-149/1161 din 06.12.2001.