Pentru naşterea unui raport juridic civil pe lîngă norma juridică şi subiectele de drept sînt necesare înprejurările de fapt, indicate în ipoteza normei de drept. Aceste împrejurări de fapt pot conduce la: naşterea unor raporturi juridice (de exemplu contractul de vânzare-cumpărare), modificarea raportului civil (căsătoria persoanei de 16 ani determină modificarea capacităţii de exerciţiu), singerea raporturilor juridice civile (pieirea lucrului închiriat duce la încetarea contractului de locaţiune).
Imprejurările care potrivit normelor juridice au ca urmare apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice, producînd astfel anumite consecinţe juridice se numesc fapte juridice.
a.) În funcţie de originea lor faptele juridice se împart. în acţiuni şi evenimente.
- Acţiunile sînt fapte comisive sau omisive ale omului săvîrsite cu sau fără intenţia de aproduce efecte juridice civile constînd în naşterea, modificarea ori stingerea de raporturi juridice civile concrete.
Acţiunile omeneşti pot fi voluntare, dorite cît şi acţiuni involuntare, nedorite de om. In categoria acţiunilor săvîrşite fără intenţia de a produce efecte juridice, efecte care se produc totuşi în puterea legii, sînt cuprinse acele fapte în privinţa cărora intenţia se manifestă doar în sensul de a săvîrşi fapta respectivă nefiind îndreptată spre a produce efecte juridice. In funcţie de conformitatea sau contrarietatea lor cu legea acţiunile sînt:
- licite sînt acelea prin care nu se aduce nici o atingere normelor de dr. civ;
- ilicite sînt acelea prin care se încalcă normele de dreptcivil aducîndu-se astfel atingere ordinii de drept.
Pe lîngă actele juridice civile temei pentru apariţia raportului juridic civil pot servi şi actele adminustrative, de exemplu art.. 320, alin. 3 din C. civ. prevede că: "în cazurile prevăzute de lege proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ".
- Evenimentele (faptele naturale) sînt acele împrejurări care se produc independent de voinţa omului şi de care norma juridică civilă leagă anumite consecinţe juridice. De exemplu, naşterea omului şi decesul lui, inundaţiile, cutremurul şi alte circumstanţe ce se produc în afara voinţei omului.
Evenimentele se împart. în absolute, a căror apariţie şi dezvoltare nu depind de voinţa omului, de exemplu - cutremurul, inundaţia şi relative, care iau naştere datorită voinţei omului, dar se dezvoltă independent de ea, de exemplu, omorul.
b.) În raport cu pluralitatea elementelor componente faptele juridice se clasifică în:
--- Fapte juridice simple care constau în elemente unice şi produc efecte juridice prin ele însele. De exemplu, moart.ea persoanelor fizice;
- Faptele juridice complexe sînt alcătuite din mai multe elemente, care numai realizate împreună, simultan ori succesiv produc efectele prvăzute de lege, de exemplu pentru existenţa dreptului de inventator sau inovator este necesar atît crearea invenţiei, cît şi formalităţile de recunoaştere a ei.