Actele administrative, în funcţie de doctrină şi autori, se clasifică în mod diferit, sînt operate (folosite) diverse criterii de clasificare, însă esenţa este, practic, aceeaşi.
- După natura lor juridică, deosebim:
- acte administrative simple, care se supun tuturor cerinţelor prevăzute de lege, adică au un regim juridic general;
- acte administrative de autoritate, care sînt emise de un serviciu al Parlamentului, al Preşedintelui Republicii, al Guvernului sau al unui alt serviciu din autorităţile publice care se va considera act de autoritate;
- acte administrative de gestiune;
- acte administrative jurisdicţionale. Acestea sînt emise în mod unilateral de organele de jurisdicţie administrativă (instanţele judecătoreşti) care, în conformitate cu legea, soluţionează conflictele apărute între serviciile publice şi alte persoane fizice sau juridice.
- După gradul de întindere al efectelor juridice, deosebim:
- acte administrative cu caracter normativ, care produc efecte generale şi impersonale (hotărîri ale Guvernului, instrucţiuni, regulamente, ordine etc. ale ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi centrale şi locale);
- acte administrative individuale, care produc efecte juridice numai pntru o singură persoană fizică sau juridică sau pentru un număr determinat de persoane;
- acte administrative interne, prin care se reglementează activitatea internă a unui organ;
- acte prin care sînt stabilite drepturi sau obligaţii determinate pentru subiectul sau subiectele cărora li se adresează. În doctrină, cu privire la actele din această subcategorie, s‑a precizat că eliberarea unora dintre ele depinde de aprecierea autorităţii emitente, pe cînd, emiterea altora este obligatorie, dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
- acte prin care este conferit un statut personal, adică de atribuire a unui complex de drepturi, în condiţiile stabilite de lege;
- acte prin care este aplicat constrîngerea administrativă, sînt caracterizate prin faptul că instituie această constrîngere sub formula sancţiunii.
- Potrivit competenţei materiale, distingem:
- acte administrative cu caracter general, care sînt emise de autorităţile administraţiei publice cu competenţă materială generală;
- acte administrative de specialitate, care sînt emise de organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale.
- Competenţa teritorială determină divizarea actelor administrative în:
- cele emise de organele administraţiei publice centrale, care produc efecte pe întreg teritoriul ţării; şi
- cele emise de autorităţile administraţiei publice locale, care produc efecte juridice în limitele unităţii administrativ–teritoriale respective.
- După natura efectelor produse, actele administrative sînt cele care: acordă drepturi; constată existenţa unui drept; suspendă un drept.
- Potrivit organului emitent, divizăm:
— actele administrative adoptate de Parlament;
— actele administrative emise de Preşedintele Republicii;
— actele administrative emise de organele administraţiei publice. Acestea sînt cele mai frecvente şi cele mai solicitate;
— actele administrative emise de instanţele judecătoreşti;
— actele administrative emise de instituţiile publice.
- Un alt criteriu de clasificare a actelor administrative poate servi perioada de timp în care se produc efecte juridice, şi anume:
— actele administrative permanente care produc efecte juridice de la intrarea lor în vigoare pînă la ieşirea lor din vigoare, fără a fi limitate în timp;
— actele administrative temporare, care produc efecte juridice numai pentru o anumită perioadă de timp.
Însă există şi alte criterii de clasificare ale actelor administrative. În clasificarea prezentată s‑a ţinut cont de majoritatea împrejurărilor care pot genera clasificări ale actelor administrative.