Cadrul juridic al sistemului de autorizare, inclusiv de licenţiere, îl constituie diverse acte juridice[1], principalul din ele fiind Legea nr. 451 privind licenţierea unor genuri de activitate. Aceasta determină cadrul juridic, organizatoric şi economic de licenţiere a unor genuri de activitate, stabileşte genurile de activitate supuse licenţierii şi este orientată spre asigurarea controlului din partea statului asupra respectării cerinţelor şi condiţiilor a căror efectuare este necesară la desfăşurarea genurilor respective de activitate.
Modul de licenţiere stabilit în lege nu se extinde asupra licenţierii genurilor de activitate a instituţiilor financiare, şi a unităţilor de schimb valutar a participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, în domeniul energeticii, telecomunicaţiilor şi informaticii, a audiovizualului, a căror licenţiere se efectuează conform legilor ce reglementează relaţiile din domeniile respective.
În scopul utilizării uniforme a cadrului juridic, desfăşurării efective şi corecte a procedurii de licenţiere în actul juridic nominalizat sunt legiferate noţiunile terminologiei utilizate, cum ar fi: licenţa, solicitant de licenţă, titular de licenţă, condiţii de licenţiere, registrul licenţelor, suspendarea licenţei, retragerea licenţei.
Licenţa este definită ca act oficial, eliberat de autoritatea pentru licenţiere, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă determinată, genul de activitate indicat în acesta, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere.
Solicitant de licenţă se consideră persoană juridică sau fizică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova în calitate de întreprindere sau de organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi persoană fizică ce poate practica unele genuri de activitate supuse licenţierii în temeiul unor alte acte legislative, care depune la autoritatea de licenţiere cerere şi documentele necesare obţinerii licenţei.
Titular de licenţă este întreprinderea, organizaţia, persoana fizică ce a obţinut licenţă, în modul stabilit de lege.
Condiţiile de licenţiere constituie totalitatea cerinţelor şi condiţiilor stabilite, a căror respectare este obligatorie pentru solicitantul de licenţă şi titularul de licenţă la desfăşurarea genului de activitate licenţiat.
Registrul licenţelor este totalitatea informaţiilor cu privire la licenţele eliberate, reperfectate, suspendate, reînnoite şi retrase.
Suspendarea licenţei presupune privarea titularului de licenţă, pe un termen stabilit, de dreptul de a desfăşura un anumit gen de activitate.
Retragerea licenţei este privarea titularului de licenţă de dreptul de a desfăşura un anumit gen de activitate[2].
Legea nr. 451/2001 stabileşte autorităţile de licenţiere, inclusiv din sistemul organelor administraţiei publice locale de nivelul întîi şi doi, competenţa lor. Aceste autorităţi efectuează licenţierea în conformitate cu normele legale şi în baza regulamentului aprobat de autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale.
[1] Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă nr. 130 din 08.07.2012. În: Monitorul Oficial al RM nr. 222‑227 din 26.10.2012, art. rr. 721; Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr. 283 din 04.07.2003. În: Monitorul Oficial al RM nr. 200‑203 din 19.09.2003, art. nr. 769 etc.
[2] Legea privind licenţierea unor genuri de activitate nr. 451 din 30.07.2001, art. 2.