3.1. Apărarea împotriva incendiilor se realizează printr‑un ansamblu de măsuri juridice, organizatorice, economice, sociale şi tehnico–ştiinţifice, prin forţe şi mijloace destinate prevenirii şi stingerii incendiilor prin acţiuni prioritar de intervenţie, de blocare şi salvare în caz de incendii şi avarii.
Cadrul juridic al activităţii de asigurare a apărării împotriva incendiilor şi a protecţiei contra incendiilor se constituie din Constituţie, Legea privind apărarea împotriva incendiilor[1] şi din alte acte normative.
Apărarea împotriva incendiilor este asigurată prin crearea de condiţii în localităţi şi la obiective care ar exclude riscurile de incendiu şi ar asigura protecţia oamenilor, valorilor spirituale şi materiale şi a mediului natural împotriva focului şi factorilor lui nocivi. Obligaţia de a asigura măsurile de apărare împotriva incendiilor revine conducătorilor, altor factori de decizie şi colaboratori de la ministere, departamente şi unităţi economice, precum şi cetăţenilor. Această obligaţie trebuie să fie stabilită în regulile de apărare împotriva incendiilor, în instrucţiunile şi acordurile (contractele) de serviciu respective.
3.2. Supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor este exercitată de organele serviciului de salvatori şi pompieri. Organele supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor se constituie din organ central şi organe locale. Organ central al supravegherii de stat împotriva incendiilor este Direcţia salvatori şi pompieri, iar organe locale sînt secţiile şi serviciile supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor, subunităţile serviciului de salvatori şi pompieri din localităţi, precum şi de la obiective, subordonate Direcţiei salvatori şi pompieri.
Factorii de decizie din serviciul de salvatori şi pompieri care exercită supravegherea de stat a măsurilor contra incendiilor sînt independenţi în exercitarea funcţiei şi se conduc de legi, precum şi de standardele, normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor.
3.3. Clasificarea controalelor tehnice de specialitate şi a obiectivelor. Controalele tehnice de specialitate se clasifică în controale planificate, speciale (operative) şi suplimentare. La controalele planificate se raportează controalele tehnice de specialitate complexe şi cele detaliate, iar la controalele suplimentare — controalele de verificare.
Controalele complexe prevăd testarea stării de apărare împotriva incendiilor în organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi în obiectivele subordonate acestora, precum şi în localităţi. Controalele detaliate prevăd testarea întregului complex de măsuri în vederea asigurării apărării împotriva incendiilor a unităţilor economice şi a obiectivelor.
Controalele speciale (operative) se exercită, pe măsura necesităţii, luîndu‑se în considerare caracterul sezonier, particularităţile obiectivelor şi incendiile produse. Controalele în cauză au drept scop verificarea selectivă a stării de apărare împotriva incendiilor a clădirilor şi încăperilor, a modului de întreţinere a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor, de telecomunicaţii etc. Controalele de verificare prevăd verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite în prescripţiile şi propunerile organelor supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor, considerîndu‑se parte componentă a controlului detaliat.
[1] Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. 267 din 09.11.1994. În: Monitorul Oficial al RM nr. 15‑16 din 17.03.1995.