6.1. În teritoriile în care este declarată starea de urgenţă, de asediu sau de război, justiţia se înfăptuieşte doar de instanţele judecătoreşti constituite în conformitate cu legea. Crearea de instanţe extraordinare este interzisă.
Pe durata stării de urgenţă, de asediu sau de război, procedura în cauzele penale şi contravenţionale se îndeplineşte în acelaşi mod ca pînă la declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război, ţinînd cont de particularităţile stabilite de lege.
Pe teritoriul în care este declarată starea de urgenţă, de asediu sau de război, Curtea Supremă de Justiţie poate dispune modificarea competenţei teritoriale în cauzele penale şi în cele contravenţionale.
Activitatea organelor procuraturii pe teritoriul în care este declarată starea de urgenţă, de asediu sau de război se desfăşoară în modul stabilit de legislaţie.
6.2. În perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, urmărirea penală trebuie să fie încheiată în termen de cel mult o lună de la data pornirii procesului de urmărire penală. Cauzele penale se supun spre examinare în termen de 7 zile de la data trimiterii în instanţa de judecată. Cauzele contravenţionale se examinează de către persoanele cu funcţii de răspundere din organele abilitate să aplice sancţiuni contravenţionale, precum şi de instanţele de judecată, în termen de 3 zile de la data comiterii contravenţiei[1].
6.3. Răspunderea pentru încălcarea regimului stării de urgenţă, de asediu sau de război. Persoanele care încalcă regimul stării de urgenţă, de asediu sau de război sînt trase la răspundere civilă, penală sau contravenţională. Modul şi temeiurile tragerii la răspundere civilă, penală sau contravenţională sînt reglementate de legislaţia în vigoare, dacă ea nu stabileşte altfel.
În ceea ce priveşte aplicarea răspunderii contravenţionale ca măsură de constrîngere statală în procesul asigurării regimului de stare de urgenţă, de asediu sau de război, avem unele restanţe la legea contravenţională: în primul rînd, în lege nu este o claritate cu privire la faptul care din acţiunile sau inacţiunile ilegale, comise în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, constituie contravenţii; în al doilea rînd, legislatorul la stabilirea sancţiunilor pentru acest gen de contravenţii, în viziunea noastră, a neglijat prevederile principiului echitabilităţii. Considerăm că pericolul social al contravenţiilor care atentează la regulile regimului stării de urgenţă, de asediu sau de război nu este echitabil cu sancţiunile stabilite.
Codul contravenţional în vigoare, pentru comiterea contravenţiilor ce atentează la regulile regimurilor administrativ–juridice speciale nu prevede arest contravenţional.
[1] Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, art. 61‑64.