Pentru a asigura inviolabilitatea anumitor casete , vagoane , mijloace de transport, se aplica peste sistemele de inchidere ale acestora sigilii din plumb sau plastic care sunt apoi strânse cu ajutorul unor cleşti speciali care imprimă de obicei şi un sigiliu sec cu serie.
Forţarea plumbilor se poate face prin "plimbarea plumbului" pe sfoară sau sârma pe care este aplicat, find lărgite în acest mod canalele şi scos nodul, permitând dezlegarea firului sigiliului, care după aceea se va inchide la loc. In acest caz vor fi găsite urme de plumb pe sfoara sau sârma sigililui, canalele prin care trece aceasta vor fi lărgite, deformate.
O altă modalitate de forţare a plumbilor este prin desprinderea lor (tăiere, forţare cu un instrument ascuţit ) şi apoi inlocuirea lor cu alte sigilii confectionate în prealabil. Aceasta operaţie va putea lăsa urme pe sfoara sau sârma sigiliului, sau se va manifesta prin aspectul necorespunzător al plumbului, diferenţa seriei marcate, etc.
Se mai pot aplica procedee de deschidere a plumbilor prin tăierea lor în lungul canalelor, după aceea plumbul este relipit cu ajutorul unui fier de lipit sau substante chimice. Urmele de acest gen sunt destul de uşor vizibile.
In general, operaţiile de violare a sigiliilor de plastic sau plumb lasă pe acestea urme vizibile, dinamice.
Urmele instrumentelor de spargere se vor fixa prin descrieea lor amănunţită în procesul verbal ( dimensiuni, aspect, eventuale materiale străine conţinute în urme), se vor face fotografii de detaliu, la scară, utilizându‑se iluminarea laterală sub un inghi incident de natura a permite valorificarea prin fotografii de umbre. Se pot ridica şi urme prin mulare‑parafină sau ghips‑ continuându‑se apoi examinarea în condiţii de laborator, unde pot fi create pentru comparaţie şi urme experimentale cu obiectul bănuit a fi creat urmele suspecte.