Sunt create ca urmare a activitatii umane. Se produc prin contactul mâinii cu diferitele obiecte din mediu‑ sprijinire, apucare, impingere, s. a.
Ele apar în general ca urme de suprafata de stratificare pe obiecte cu suprafate netede de pe maini, transpiratie, noroi, ulei, sange, vopsea, dar şi de stratificare, maini puse pe obiecte acoperite de praf. Ele apar în general ca urme latente deoarece transpiratia şi substantele secretate de piele sunt incolore.
Varietatea reliefului papilar esteatât de mare incât practic nu exista doi indivizi cu acelasi relief. Utilizarea reliefului papilar la identificarea persoanelor este o chestiune destul de veche:
‑ 1866 M. Malpighi‑ prime studii ale crustelor papilare şi porilor sudoripari;
- 1877 W. Hershell ‑ functionar britanic în India vorbeste despre posibilitatea identificarii după relieful papliar
- 1880 ‑H. Faulds ‑ în cursurile de medicina la Tokyo face mentiuni despre caracterul unic şi longeviv al reliefului papilar.
Relief papilar ‑ formatiuni coniforme din stratul dermic uman ‑ aliniate sub forma de creste despartite de santuri. Corespunzator, pe derma exista creste papilare. ‑ Crestele papilare sunt strabatute de pori. Tehnica moderna permite extinderea examinărilor la poroscopie.
Urmele create de crestele şi relieful papilar de pe pielea omului: ‑ pe faţa interioara a palmelor şi pe talpile picioarelor (mai rar) sunt studiate de DACTILOSCOPIE care se ocupa cu identificarea persoanelor după aceste detalii.
La locul faptei, găsim: urme de degete şi mâini şi fragmente de urme
Pentru examinarea comparativă ‑se ridică impresiuni digitale.Dactilogramele sunt fotografii ale impresiunilor digitale.
Proprietatile reliefului papilar
- Longevitate ‑ apar aproximativ în luna a VI‑a de viata intra-uterina şi exista pina la distrugerea dermei.
- Fixitate ‑ nu are loc nici o modificare naturala. Relieful persoanei creste doar odata cu descuamarea pielii, dar ramine neschimbat formelor şi structurilor.
- Unicitate ‑ fiecarei persoane îi este propriu un anumit relief ‑‑> posibilitate de repetare este de 1 la 42 miliarde.
- Inalterabilitate ‑ generata de fixitate. Practic, disparitia reliefului papilar presupune distrugerea stratului dermic ‑ cicatrice de tip scleros cheloidian inform ‑‑> de aici scaderea sensibilitatii tegumentare, posibilitate de identificare după aceste cicatrice.
Cercetarea locului faptei pentru urme de mâini
‑ una din categoriile foarte importante de urme la locul faptei. Cautarea lor implica atentie, utilizarea de mijloace optice şi de iluminat (UV, normal, laser). Se va tine seama de posibilitatea de a se forma urmele (mai ales latente) şi de natura obiectelor pe care pot fi prezente: mobila, sticla, textile, hârtie, frunze).
Pot fi prezente ca:
‑ a) urme de adincime ‑‑ praf, funingine, noroi, faina s. a.
‑ b) urme de suprafata ‑ prin destratificare pe obiecte prafuite sau pe suprafete vâscoase ex. pe mobile cu praf sau pe locuri mânjite cu sânge şi apoi atinse (ex. mina cu şi nge sprijinita pe perete, apucarea victimei după injunghiere
Cercetarea locului faptei presupune metodicitate, se va executa deplasarea şi cautarea conform traseului .
în faza statica se va face descoperirea şi inregistrarea urmelor.
în faza dinamica ‑ se vor evidentia şi ridica urmele .
Cautarea urmelor se face utilizind la descoperirea lor mijloace de iluminat şi radiatie UV. Data fiind transparenta ‑ cel mai adesea urmele de mâini sunt latente ‑ se valorifica luminiscenta în UV a substantelor existente în substantele de pe mâini prin contrast cu luminiscenta diferita a obiectelor pe care exista urma.
Evidentierea ‑ se face utilizând diferite substante chimice. Acestea se vor alege în functie de natura armei (vizibila, latenta) şi în functie de suprafata pe care se afla . ‑ rosu sudan, argintorat, negru de fum, pulbere magnetica, carbune s. a.
- argintoratul recomandat pt. suprafete lucioase
negrul de fum şi ceruza ‑ pe aproape orice suprafata
galben lumogen ‑ pe suprafete multicolore
vapori de iod ‑ pe hârtie
Ninhidrina şi alte substante chimice sunt utilizate la evidentierea urmelor de mâini pe piele umana.
Atentie la ‑ prăfuire ‑ nu se va imbâcsi urma,
Fixarea urmelor ‑ mentiuni în procesul verbal şi realizarea de imagini foto. Fotografierea se face cu aparatul perpendicular pe urma. Ridicarea prin mulare (daca sunt de adâncime). După prăfurie se face ridicarea cu folia adezivă.
Ridicarea urmelor de mâini ‑ în special prin utilizarea foliilor adezive ‑‑ compozitia foliei (gelatina, suport, protectie)
Modul de aplicare : obiecte mici (sticle, pahare, cioburi) pot fi ridicate cu urmele se ambaleaza atent şi se duc la laborator.