Aceste urme sunt inerente savârşirii unei infractiuni, deşi nu sunt intotdeauna cautate şi nici puse în evidenta. Rareori sunt generate de picioare desculţe. Se creeaza în general ca urme de suprafata de stratificare. Pot fi găsite şi ca urme de adâncime. Pot fi – statice, ale mersului normal sau dinamice, create prin alunecare.
Sunt în general vizibile, dar pot fi şi sub forma de urme latente, atunci când se calcă cu pantof curat pe podele curate sau pe covoare. Acestea urme pot fi evidenţiate prin intermediul metodei ESDA ( urma ridicată pe cale electrostatica cu toner ). In Marea Britanie şi SUA conform ultimelor cercetări urmele create de picioare- încălţăminte sunt foarte uşor relevabile prin ridicarea electrostatică a prafului pe folii metalizate adezive. Apoi se procedează la identificarea obiectului de incalţaminte care a creat urma. Realizatorii acestui procedeu au ajuns la concluzia că urmele de picior sunt la fel de particulare ca şi cele crerte de mâini. Aplicând studii de anatomie şi fizică , în urma unor numeroase teste de laborator a fost pusă la punct o nouă metodă de identificare. Se cunoaşte că piciorul cuprinde 26 de oase diferite. Presiunea aplicată şî modul de a călca variază de la persoană la alta în mod foarte evident. Sa ne amintim că un pantof nou trebuie purtat “ spre a se adapta” la picior. Cum fiecare persoană calcă particular, uzura tălpilor se va produce în mod specific. Specialiştii britanici au creat un aparat numit “ Pedobarograf” care măsoară presiunea specifică şi modul de repartizare pentru fiecare persoană, permiţând crearea unor modele de uzură specifică a tălpilor de pantof. Astfel, chiar în lipsa pantofilor propriu- zişi se poate reproduce modelul de uzură al încălţămintei unei persoane băunite. Urmele de picior oferă informatii despre ‑ modul de deplasare (fuga, lent), nr. participanti,directia (venirii, plecarii).
Fixarea urmelor de picioarese face prin : descrierea în procesul verbal şi fotografiere, se pot ridica urmele izolate cu pelicula adeziva
‑ dacă sunt de adâncime ‑ mulare‑‑ se curătă de corpuri straine, se evacueaza apa ( pompa, sugativa).
- a) Descrierea în procesul verbal ‑ cu indicarea distantei pe care se intind, localizarea, se va indica tipul (dinamic, static). Se masoara de la nivelul talpii.
Metoda Causse ‑ prin caroiaj ‑ ofera posibilitatea stabilirii unor elemente particulare.
- b) fotografierea ‑ se face în asamblu, pentru surprinderea directiei mersului ‑ de ansamblu, şi apoi de detaliu.
Fixarea se face şi prin mulare, atunci când este necesar. Se va curăţa urma de impuritati, apa, etc. Pentru urme de adâncime lăsate în nisip se face un mulaj cu serlac sau cauciuc şi liconic, în zapada se va turna sulf topit, în alte soluri mularea se va face cu gips, colodion, ciment dentar
Cărarea de urme ‑ este un ansamblu de urme care indica directia deplasarii, deprinderilor de mers (ex. schiopatat, târât picior), transportul de greutăţi.
Mersul invers ‑ atentie la modul de formare a urmei. Acesta va fi diferit de cel normal. Modul de a căca şi urmele pot indica eventualele profesii. (ex. militar ‑ pas egal, larg; balerin ‑ unghi mare, boli fizice, psihice).
2 Elemente ‑ linia mersului ‑ format din dreptele ce unesc centrul urmelor de calcai drept şi cel stang ==> o linie frânta. Lungimea pasului este dată de distanta dintre doua urme consecutive.
‑ linia de directie a mersului
‑ latimea pasului
‑ unghiul pasului ‑ deschiderea (in grade) intre linia de directie şi axa talpii.