‑ desi sunt considerate usor de examinat, firele de par pun probleme complexe atunci când sunt gasite la L. F. Este necesară o studiere atenta a lor pt. a decide din ce parte a corpului uman provin, dacă nu sunt de animal, dacă provin de la persoana de sex feminin sau masculin.
Gasirea la locul faptei a unor fire de par, se poate produce în cele mai diverse moduri (ex. pe corpul victimei, pe corpul altor persoane (agresat, complici), pe obiecte, sub corpul victimei, în mâinile acesteia, pe lenjerie, pe vehicule, sub vehicule, pe iarba, pe frunze. Pot aparea ca ‑ fire izolate sau smocuri.
Firele de par pot oferi o multime de elemente despre persoana de la care provin. Pot duce chiar la identificare, fara alte probe. (ex. cazul Mihaela Nuta ‑ inclusiv grupa sanguina).
Studiul firului de par ofera date despre obiceiuri alimentare, igiena (tonsura, spalat, permanent, paduchi, etc. ), fumat (toxice), vârsta (culoare), sex (lungime, vopsit).
Descoperire şi fixare
‑ deoarece sunt mai greu de observat, mai ales pe textile ‑ se va utiliza iluminat (si UV). Se va descrie în procesul verbal ‑ locul şi aspectul (fixe, smocuri) se fotografiaza în detaliu. Ridicarea ‑ cu penseta ‑ în plicuri ‑ în eprubete sau borcane.
Recoltarea pt. comparaţie ‑ prin pieptanare, taiere, smulgere.
Studiul de laborator va curpinde cu necesitate stabilirea datelor privind: aspectul ‑ rupt, taiat, smuls; provenienta – animal, om (ce parte a corpului); alte caracteristici. Distinctia intre părul de om şi animal se face în functie de grosimea peretilor.