Datorita presiunii mari in camera cartusului, respectiv capul tubului, proiectilul nu gsseste alts iesire decât spre teavs, unde datorits actiunii ghinturilor si vitezei mari de deplasare, se imprims o miscare spirals.
Zborul glontelui pe traectorie, dups iesirea din teavs se poate solda cu: pstrundere; strspungerea; sau ricosarea, datorita densitstii obiectului si unghiului mic de incidents.
Trecerea proiectilului prin diverse obiecte precum si infundarea sau ricosarea au ca urmare crearea a o serie de urme.
Corpul uman constituie un obstacol in calea proiectilului fiind alcstuit din tesuturi de consistents si duritate diferita [ ].
}esutul osos se deosebeste de celelalte tesuturi, in ce priveste consistenta si rezistenta sa, orificiile create in tesutul osos vor fi din punct de vedere al diametrului, mai apropieate de msrimea reals a proiectilului.
În cazul tesuturilor moi sau al organelor cavitare orificiile pot avea diametrul mai mare sau in situatia in care tesutul se contracts mai mic decât cel al proiectilelor.
Diametrul si forma orificiilor sunt conditionate de valoarea energiei cinetice a proiectilului in momentul lovirii. Cu cât energia cinetics este mai mare, cu atât proiectilul va forma un orificiu cu diametrul apropiat de diametrul ssu, când energia cinetics scade, orificiul va fi mai mare si de forma neregulats, proiectilul creând rupturi mari ale tesuturilor ca care vine in contact.
ilustrare- schema-- tame ...
În orice obiect pe care-l traverseazs implicit si in corpul omului, glontul creazs trei feluri de urme:
-orificiul de intrare;
- orificiul de iesire;
- canalul cuprins intre cele dous orificii.
În corpul omului, orificiul de intrare poate avea forme variate determinate de o serie de factori: unghiul de lovire; viteza glontului; felul tesutului lovit; distanta de la care s-a tras.
În cazul unor perforsri perpendiculare orificiul de intrare este rotund, in cazul unei perforsri oblice forma orificiului de intrare va fi ovals. În situatia tragerilor efectuate de la distante mici ori cu teava lipits de tesut orificiul de intrare va avea o forms neregulats datorits si actiunii gazelor (fonds, stelat).
Orificiul rotund ia o forms ovals ulterior, datorits contractiei musculare sau a contractsrii inegale a tesuturilor.
În general orificiul de intrare are o forms mai regulats si este mai mic, mai aproape de diametrul real al proiectilului. Pielea sau tesutul muscular intinse de glont in momentul impactului se retracta, ceea ce face ca orificiul ss fie mai mic decât diametrul glontului [ ].
Astfel un proiectil cal. 7,65 mm, va crea un orificiu de intrare ce variazs in jur de 5-6 mm [ ].
În cazul orificiilor create la nivelul craniului, dimensiunea orificiului de intrare este aproape egals cu diametrul glontului si poate fi cu ceva mai mare [ ].
Dacs glontul nu pstrunde perpendicular pe suprafata pielii, ci intr-un unghi ascutit, atunci orificiul de intrare va avea o forms ovals, iar dimensiunile orificiului vor fi determinate de directia fibrelor cutanate [ ].
Orificiile create de glont in cutele pielii apar mai mici, dar odats cu desfacerea cutelor se vor marii [ ].
În cazul tragerilor de la mics distants (sub 10 cm) orificiul de intrare este mai mare decât diametrul glontului, datorits cumulsrii tuturor factorilor tragerii (flacsrs, presiunea gazelor, vitezs mare, etc.). Cu mult mai mare decât diametrul glontului va fi si orificiul de intrare format in cazul unui unghi de incidents foarte mic (sub 10°).
Când vârful proiectilului este rotunjit sau tesit, marginile orificiului de intrare vor fi neregulate din cauza contuziei si ruperii tesutului.
Gloantele cu vârf ascutit vor forma orificii de intrare cu marginile netede.
Caracteristica fundamentals a orificiului de intrare este lipsa de tesut [ ], ceea ce il deosebeste de toate celelalte plsgi impunse, dar si de orificiul de iesire [ ].
Uneori, in jurul orificiului de intrare, vom intâlni fisuri radiale si o serie de alte urme, datorate factorilor suplimentari ai impuscsturii [ ].
Când tragerea s-a efectuat cu o arms de vânstoare, folosind ca proiectile alice, vom deosebi dups cum s-a tras de la distants mics de la distants mare. O tragere sub 50 cm va produce un orificiu de intrare unic, de forma unui crater neregulat, prezentând o pierdere mare de substants. Când tragerea s-a fscut peste aceasts limits, vom deosebii urmstoarele feluri de orificii de intrare: intre 0,50 si 2,50 m vor exista câteva orificii de intrare (dous pâns la patru) formate de grupuri de alice si mai multe orificii mici create de fiecare alics in parte. Peste aceste limite fiecare alics va crea un orificiu de intrare.
Urmele proiectilelor create in alte materiale decât corpul victimei vor avea forme variate, in functie de energia cinetics a proiectilului in materialul perforsrii si de rezistenta materialului.
În sticls orificiul de intrare a glontului are forma unui con, cu baza in directia tragerii, deoarece proiectilul impinge inainte psrti din materialul prin care trece [ ].
Dacs tsblia din sticls este perforats perpendicular orificiul de intrare ca avea forms rotunds, iar fisurile concentrice si radiale se vor intinde uniform in toate directiile [ ].
Când perforarea se produce sub un unghi mai mic de 90°, orificiul de intrare are forms ovals, iar crspsturile sticlei sunt mai numeroase in sensul directiei glontului [ ].
Caracteristicile orificiului de intrare intr-o tsblie de sticls difers in functie de distanta de tragere, implicit de energia cinetics a proiectilului si de unghiul de incidents. De pilds, dacs s-a tras de la distants mics si sub unghiul de 90°, orificiul de intrare va avea o forms rotunds cu diametrul foarte apropiat de cel al glontului (crspsturile radiale putând chiar ss lipseascs). Aceasta presupune o energie cinetics mare si o vitezs apropiats de viteza initials la gura tevii.
La o tragere efectuats de la mare distants, geamul nu mai prezints orificiu de intrare, intrucât energia cinetics si viteza proiectilului scade astfel incât contactul cu sticla se aseamsns cu spargerea realizats de o piatrs.
Orificiul de intrare in sticlă diferă si in functie de forma vârfului glontului. Astfel, un glonte cu vârful ascutit (in conditiile in care unghiul de incidenţă) este de 90°, energia cinetics si viteza mare) perforând o tsblie de sticls s-ar putea să nu producă fisuri radiale. Orificiul creat va fi rotund si foarte apropiat de diametrul glontului. Acest fenomen se explică prin aceea că glontul, in acest caz, va actiona asemeni unui burghiu.
Proiectilele cu vârful tesit (in aceleasi conditii de tragere), vor crea orificii rotunde si apropiate de dimensiunile lor. Spre deosebire de proiectilele ascutite la vârf vor creea intotdeauna fisuri radiale.
Orificiile de intrare in tăbliile metalice vor avea un diametru aproape identic cu proiectilele care le-au creat [ ].
În scândură uscată, orificiul de intrare este mai mare decât diametrul glontului, deoarece acesta va antrena in miscare particule din lemn. Spre deosebire de lemnul uscat, lemnul verde sau umed va prezenta un orificiu de intrare mai mic decât diametrul glontului, datorits elasticitstii fibrelor. Aceasts caracteristics o intâlnim si la materialele elastice de genul pielii neprelucrate si cauciucului. În cauciuc este chiar foarte greu de gssit acest orificiu [ ].
Pielea tsbscits si tessturile dese vor prezenta un orificiu de intrare apropiat ca diametrul de msrimea glontului.
Orificiul de iesire il intâlnim numai atunci când proiectilul nu si-a pierdut energia cinetics, putând strspunge obiectul in care a pstruns.
Când tragerea este efectuats de la mare distants sau când proiectilul a strspuns mai multe obiecte pe traiectorie isi pierde energia cinetics imprejurare in care va crea un orificiu de intrare si un canal la capstul csreia se va opri [ ].
În capul uman -spre deosebire de orificiul de intrare- orificiul de iesire nu va mai prezenta “minus tesut”, respectiv pierdere de substants, datorits faptului cs acum, glontele “desface” tesutul.
În marea majoritate a cazurilor si mai ales când este vorba de arme cu teavs scurts, gloantele trecând prin corp pierde o parte atât de insemnats din energia sa, incât iesind corp actioneazs asupra pielii ca o pans, despicând-o. De aceea, orificiul de iesire prezints forme neregulate: fants, conic, stelat, rupturs. Marginile sale se apropie fsrs pierderi de substants, punând in evidents forma orificiului [ ].
Este posibil ca la trecerea sa prin corp, glontele ss sufere deformsri sau fragmentsri. În aceste cazuri, tesuturile si pielea se rup in alt mod decât in cazul unui proiectil intact. De pilds un proiectil deformat sau turtit va crea un orificiu de iesire rupt, neregulat, cu marginile rssfrânte.
În cazul in care proiectilul se fragmenteazs, poate exista un singur orificiu de intrare si mai multe orificii de iesire pot ss apars si in situatia in care proiectilul desprinde si antreneazs pe traiectul sau fragmente osoase.
Se poate intâmpla ca glontele ss se rostogoleascs in urma unei ricossri interne, când orificiul de iesire va avea forms de fants ingusts, lungs de 1-2 cm, datorits faptului cs glontul nu strspunge ci loveste cu partea laterals.
Când proiectilul si-a pierdut energia cinetics vom intâlni fie o despicare incomplets a pielii, fie o infundare spre exterior a pielii, in dreptul csrora pot ss apars fisuri care prin deshidratare au forms si aspectul unor zgârieturi.
Dacs forta vie a glontului este mare (distanta de trgere fiind relativ mics), la trecerea prin organele cavitare pline cu substante lichide sau vâscoase datorits actiunii hidrodinamice a proiectilului se pot produce rupturi foarte mari.
Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests de obicei in situatiile in care sunt utilizate arme de calibru mare si care folosesc munitie cu o incsrcsturs de pulbere considerabils (pusti, pistoale mitraliers). Foarte rar se intâmpls acest fenomen in cazul armelor de calibru mic, in aceste cazuri numai in imprejurarea in care glontele se rostogoleste in momentul impactului.
Proiectilul pstruns in stomac sau in inims aflats in stare de diastols, precum si in alte organe consistente in aps (ficat, vezics) va produce dilacerarea acestora. Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests si la trecerea prin substanta cerebrals [ ].
În toate aceste cazuri orificiul de iesire va fi foarte mare, uneori poate ss lipseascs datorits exploziei organului.
La trecerea printr-o tsblie de sticls, glontele va crea un orificiu de iesire mai mare decât cel de intrare, datorits faptului cs impinge inainte aschii din material sticlos [ ]. Baza conului rezultat prin perforarea sticlei este orificiul de iesire. Aceste caracteristici le va avea si orificiul de iesire intr-un os cranian.
În materialul lemnos, orificiul de iesire are aceleasi caracteristici ca si in cazul orificiului de intrare, in sensul ca un material lemnos uscat, va prezenta un orificiu de iesire mai mare decât diametrul glontului, iar un material lemnos verde (umed) va prezenta un orificiu de iesire cu un diametru mai mic decât acela al glontului.
În scândurs subtire si placs, orificiul de iesire prezints aschieri iar in tabla de metal, marginile orificiului de iesire sunt rssfrânte in sensul deplassrii proiectilului.
O alts categorie de urme principale pe care le pot crea proiectilele sunt urme de ricoseu.
Ricoseul este o respingere a proiectilului de suprafata unui obiect, datorits unghiului mic de incidents [ ].
Urma de ricoseu are forma unui ssntulet care prezints o intorssturs finals spre dreapta sau stânga, in functie de miscarea giroscopics a glontului. Uneori, intorsstura finals este foarte pronuntats si diferits de sensul de rotatie al glontului, datorits unui contact al acestuia cu un material mai dens, la iesirea decât la intrarea in ricoseu (de exemplu un nit).
De multe ori s-a intâmplat ca, glontele ss pstrunds in psmânt pâns la o oarecare adâncime, ca apoi ss revins la suprafats si ss capete o traiectorie -din punct de vedere al unghiului- identics cu cea de intrare in ricoseu.
Între orificiul de intrare si del de iesire sau intre orificiul de intrare si punctul de infundare, glontele creazs un canal a csrui forms si caracteristici variazs de la material la material.
În corpul uman, canalul poate fi: direct sau deviat. Vom intâlni un canal direct când el este prelungirea directs a traiectoriei glontului imprimats de arms; iar deviat când din diferite motive (proiectilul loveste usor) traectul se modifics si implicit si sensul canalului [ ].
Lstimea canalului este, de obicei, mai mare decât diametrul glontului.
În tesutul osos, forma canalului difers in functie de distanta de tragere, structura osului si energia cinetics a proiectilului [ ].
Glontele poate produce fracturi orificiale, cominutive, eschiloase sau simple fisuri.
În oasele late (craniu, omoplat) când proiectilul pstrunde perpendicular, va crea un canal in forms de trunghi de con cu baza mare in directia de tragere. Când pstrunde sub un unghi ascutit va forma un canal neregulat -indreptat initial pe traiectoria proiectilului, apoi in trunchi de con, cu baza spre orificiul de iesire.
O forms specials de canal este “canalul tangential” creat de proiectil atunci când pstrunde intr-o parte rotunjits a corpului, ca de pilds in coapss, omsr, cutie craniana, sub un unghi ascutit si iese aproape de locul de intrare [ ].
Adeseori aceste rsni sunt numsr subcutanate, mai rar ele ating muschii si organele interne situate aproape de suprafats.
Dacs proiectilul alunecs prin piele de-a lungul ci, o rupe si se vor forma plsgi lungi rupte.
Spre deosebire de canalele tangentiale exists si canale in seton, acestea se formeazs numai atunci când energia cinetics a proiectilului este foarte mics, acesta modificându-si traiectoria (neputând pstrunde in os) si alunecând pe sub piele. Canalul va corespunde cu relieful portiunii peste care trece [ ].
Proiectilul, intrând sub pielea care acopers cutia cranians si realizând forta necesars strspunderii osului, isi modifics traiectoria, pornind pe un canal subcutanat, pâns când datorits formei calotei craniene si a inertiei va iesi afars.
Asemenea canale se pot forma si atunci când glontele intâlneste un muschi care contractându-se ii modifics traiectoria initials sau il expulzeazs afars.
În sticls, canalul creat de proiectil, va avea forma unui trunchi de con cu baza mare in directia tragerii, ca de altfel si canalul din oasele plate.
Lemnul (atât umed cât si uscat) precum si tabla metalics, vor prezenta canale cu lstimi aproximativ egale pe tot parcursul (cu foarte mici denivelsri, in cazul materialului lemnos, datorate nervurilor).
În consecints evidentiem cs, in categoria urmelor principale intrs: urmele formate de arma de foc pe elementele cartusului; urmele create de proiectil in zborul ssu pe traiectorie (orificiul de intrare, orificiul de iesire, canal, urmele de recoseu).