- INDIVIDUALITATEA SCRISULUI
Activitate exclusiv umana , scrisul constituie o deprindere intelectuala cointeresand şi un lant psiho‑somatic complex. In cadrul unui proces mai indelungat de invatare şi fixare prin repetare, are loc constituirea unor legaturi la nivelul cortexului, care permit transpunerea grafica a cuvintelor şi şi mbolurilor percepute prin citire, ascultare, pronuntie, sau rezultate din procesul reflexiei şi idealizarii.
în calitate de organ efector, mana este cea care, raspunzand controlului realizat de sistemul nervos central, in baza deprinderilor de motricitate create prin invatarea scrierii, realizeaza actiunea propriu‑zisa de scriere.
"Plecat pentru toata lumea de la acelasi punct‑modelul caligrafic‑scrisul ia,încă de la primele smângălituri ale copilului caractere distincte, personale. "**[1]
Intr‑adevar, scrierea este puternic şi direct influentata de particularitatile persoanle şi de specificul tipului de activitate nervoasaproprii fiecarui individ. grafismul rezultat se manifesta prin caracteristicile generale(dominantele grafice) şi prin elementele specifice de detaliu(constructia semnelor grafice, gesturi spontane). Alaturi de baza psiho‑somatica‑ element inten, fundamental aldeprinderii de a scrie‑scrisul mai este influentat şi de alte elemente externe:
‑metoda de predare şi modelul caligrafic la care a fost obligat elevul în procesul de invatare;
‑imitarea unor modele familiale(scrisul familial, modelul semnaturilor parentale)sau a unor modele curente(de exemplu ornamente ale unor majuscule );
‑influentele mediilor tehnico‑profesionale:scrierea STAS, scrisul tehnic, scrisul cu majuscule, etc;
‑caractere grafice nationale‑scrirea gotica, latina, scrisul anglo saxon de tip script.
- STABILITATEA SCRISULUI
în apropierea varstei de 20‑22 de ani are loccristlaizarea grafismului, caracteristicile generale şi formele scripturale ramanand constante pentru tot restul vietii. Stabilitatea scrierii trebuie însă privita ca un element relativ, ea putand suferi modificari care nu au repercusiuni notabile asupra identificarii autorului. De exemplu‑modele multiple de executie a semnaturilor, elemente literale noi sau diverse, afectiuni motorii prin care se altereaza scrisul, imbatranirea).
Intr‑o enumerare, fara pretentii de exhaustivitate, am include printre elementele care pot interveni:
- Modificari la nivelul evolutiei scrierii
‑dupa formarea şi cristalizarea scrierii, la unele persoane evolutia grafismului stagneaza;la alte persoane aceasta trece printr‑un proces lentde evolutie(chiar aproape neevident pentru perioade relativ scurte).
- Modificari datorate starii psiho‑somatice
‑data fiind paleta extrem de larga de stari ce se abt de la normalitatea psihica şi fiziologica,câtşi legatura de netagaduit dintre starea psihica şi cea fizica, scrisul va putea suferi "alterari"generate de stari ca :oboseala, depresie, surmenaj, ingestie de toxice. De exemplu‑ biletele şi nucigasilor, scrisul alcoolicilor, toxicomani, bolnavilor psihici.
Bolile mentaleafecteaza profund scrisul sub raportul miscarilor‑lipsa de coordonare, plasare aberanta a unor caractere sau chiar cuvinte, fraze, dezalinieri, aspect haotic al conţinutul ui, repetitii de fraze complete, incoerente de text.
Bătrânetea care este foarte adesea asociata cu stari de boala în stationare sau progresie, se manifesta în scriere printr‑o dezorganizare aacesteia (destructurare), fragmentarea(poligonarea) traseelor arcuite sau a ovalurilor. "Un semn caracteristic il reprezinta asa numitele'fire de paianjen'‑constand în intarzierea varfului penitei pe foaia de hartie, ceea ce da nastere unor trasaturi foarte fine şi incalcite”[2]
- Modificari rezultate din actiunea asupra mainii de către o alta persoana (mana condusa) asupra mainii unor persoane bolnave, analfabete, se actioneaza prin "ajutarea mainii"pentru executarea unor semnaturi pe acte(de exemplu‑testamente, contracte)
‑scrierea cu mana inerta(cu mana moarta)
‑scriere cu mana ajutata .
- Modificari produse de stari de intoxicatie
‑in modspecialcu alcool, droguri, medicamente, intoxicatii cu ciuperci, auto‑otraviri suicidiare, s. a.
- Modificari cauzate de incapacitati fizice ale organelor implicate în scriere
‑accidente, amputari ale degetelor, mainilor;
‑pierderea sau afectarea vederii.
- Modificari generate de factori aleatorii
‑sunt rezultatele unor influente de moment şi afecteaza numai cate un specimen de scris sau semnatura, care sunt date în acele conditii speciale:
‑suportul actului, suprafete neregulate(ex. ‑lemn cu noduri, suprafete foarte alunecoase, pozitii instabile)
‑pozitii de scriere incomode(ex. ‑rezemat pe spatele unei persoane);
‑instrument de scris necunoscut sau defectuos(ex. pix cu pasta de scris la temperaturi foarte scazute).
CARACTERISTICILE GENERALE ALE SCRISULUI
Sunt "dominantele grafice"care prin ansamblul combinariilor determina aspectul generalal scrisului unei persoane.
Enumerarea care urmeaza cuprinde zece elemente a caror unitte şi diversitate face ca , in baza unor corecte aprecieri, sa putem identifica sau exclude o anumita persoana ca fiind autorul unui anumit scris.
- Dimensiunea scrisului
Credem nu sunt necesare prea multe lamuriri pentru aceasta caracteristica generala. Scrisul mediu ( normal sub aspect dimensional )se situează intre limite la 2‑4 mm inaltime. Peste 4‑5mm inaltime scrisul este m a r e , iar sub 2 mm este un scris m i c .
Trebuie făcuta o precizare privind aprecierea scrisului după latime:‑ dilatat, normal, inghesuit. Sub aspectul continuitatii inaltimii, scrisul poate fi :
‑uniform;
‑crescator(ingladiat);
‑descrescator(gladiolat);
‑filiform.
- Proportionalitatea scrisului
‑proportional‑ când exista intre majuscule şi depasante şi minuscule nedepasante un raport de aprox. 1/2.
‑subanaltat‑ când raportul majuscule minuscule este de aprox. 1/1.
‑supraanltat‑ când raportul este de 1/3 intre majuscule şi minuscule, ca şi intre depasante( b, f, h, l, d, j, y, t, k )si nedepasante.
- Nivelul de evolutie a scrierii
Este poate cel mai dificil de apreciat sub aspect vizual, pentru finetea gradelor. Evolutia scrisului exprima gradul în care o persoana şi ‑a insusit deprinderea de a scrie, gradul de coordonare a miscarii
Scrisul poate fi:
a)evoluat(superior);
b)mediu(mediocru)cu grade intemediare‑la limita cu nivelul superior, mediu, şi la limita cu nivelul inferior.
c)scris inferior (neevoluat).
- Forma scrisului‑poate fi apreciata după configuratia liiterelor, urmarindu‑se şi sensul şi tipul miscarilor şi complexitatea executiei.
a)dupa configuratie‑scris cursiv, scris cu carctere ce imita pe cel tipografice;
b)dupa miscare‑arcadat, ghirlandat, unghiular, rotunjit, pot rezulta şi forma mixte‑arc‑ghirlandat.
c)dupa gradul de simplificare‑scris simplificat, scris simplu, scris complicat (incarcat).
- Inclinarea scrisului ‑poate fi verticala, spre dreapta(dextroclin), spre stanga(sinistroclin)
- Dinamica şi viteza scrierii
‑aprecierea acestora se va face intr‑un context mai complex. Este evident ca un scris evoluat va avea o dimanica superioara, putand fi executat cu viteza. În cazul imitatiilor servile sau a modelelor fanteziste va lipsi spontaneitatea, dinamica fiind alterata, iar viteza mai redusa.
- Presiunea şi spatierea scrisului
‑presiunea poate fi mare, normala, redusa, fluctuanta, constanta, crescatoare, descrescatoare.
‑spatierea este normală, inghesuită, scris rîşi pit ( spaţiere mare). Ea mai poate fi şî inconstantă.
- Gradul de legare(continuitatea)Forma traseelor
‑legarea poate fi intensa(sunt legate chiar mai multe cuvinte)normala, grupata(2‑3 litere), tocata(de la italianul "toccare"‑a atinge, fiecare litera este executata separat).
‑forma traseelor este data de modul în care variaza presiunea pe instrumentul de scris‑traseele putand fi cilindrice, maciucate, fusiforme, ascutite .
- Topografia elementelor şi a textului
‑prveste plasarea unor categorii de elemente cum ar fi :titlul, data, semnatura, adresa, etc.
‑plasarea textului în pagina‑la stanga, spre dreapta, etyc. , dar se poate aprecia şi forma şi dimensiunea aliniatelor.
- Directia şi forma randurilor ‑orizontala, ascendenta, descendenta;
‑fragmentat ascendent, fragmentat descendent(scrisurile scaliforme);
Forma randului‑concav, convex, sinuos, nedefinit(saltaret).
[1] Aurel Boia‑Introducere în grafologie şi expertiza grafica Bucuresti 1944 pag. 6.
[2] L. Ionescu –op. cit pag.