Pin It
  1. INDIVIDUALITATEA SCRISULUI

     Activitate exclusiv umana  , scrisul constituie o deprindere intelectuala cointeresand şi  un lant psiho‑somatic complex.  In cadrul unui proces mai indelungat de invatare şi   fixare prin repetare, are loc constituirea unor legaturi la nivelul cortexului, care permit transpunerea grafica a cuvintelor şi  şi mbolurilor percepute prin citire, ascultare, pronuntie, sau rezultate din procesul reflexiei şi  idealizarii. 

     în calitate de organ efector, mana este cea care, raspunzand controlului realizat de sistemul nervos central, in baza deprinderilor de motricitate create prin invatarea scrierii, realizeaza actiunea propriu‑zisa de scriere. 

     "Plecat pentru toata lumea de la acelasi punct‑modelul caligrafic‑scrisul ia,încă de la primele smângălituri ale copilului caractere distincte, personale.  "**[1]

Intr‑adevar, scrierea este puternic şi  direct influentata de particularitatile persoanle şi  de specificul tipului de activitate nervoasaproprii fiecarui individ.  grafismul rezultat se manifesta prin caracteristicile generale(dominantele grafice) şi  prin elementele specifice de detaliu(constructia semnelor grafice, gesturi spontane).   Alaturi de baza psiho‑somatica‑ element inten, fundamental aldeprinderii de a scrie‑scrisul mai este influentat şi  de alte elemente externe:

   ‑metoda de predare şi  modelul caligrafic la care a fost obligat elevul în procesul de invatare;

     ‑imitarea unor modele familiale(scrisul familial, modelul semnaturilor parentale)sau a unor modele curente(de exemplu ornamente ale unor majuscule );

     ‑influentele mediilor tehnico‑profesionale:scrierea STAS, scrisul tehnic, scrisul cu majuscule, etc;

     ‑caractere grafice nationale‑scrirea gotica, latina, scrisul anglo saxon de tip script. 

  1. STABILITATEA SCRISULUI

     în apropierea varstei de 20‑22 de ani are loccristlaizarea grafismului, caracteristicile generale şi  formele scripturale ramanand constante pentru tot restul vietii.   Stabilitatea scrierii trebuie însă privita ca un element relativ, ea putand suferi modificari care nu au repercusiuni notabile asupra identificarii autorului.   De exemplu‑modele multiple de executie a semnaturilor, elemente literale noi sau diverse, afectiuni  motorii prin care se altereaza scrisul, imbatranirea). 

Intr‑o enumerare, fara pretentii de exhaustivitate, am include printre elementele care pot interveni:

  1. Modificari la nivelul evolutiei scrierii

‑dupa formarea şi  cristalizarea scrierii, la unele persoane evolutia grafismului stagneaza;la alte persoane aceasta trece printr‑un proces lentde evolutie(chiar aproape neevident pentru perioade relativ scurte). 

  1. Modificari datorate starii psiho‑somatice            

‑data fiind paleta extrem de larga de stari ce se abt de la normalitatea psihica şi  fiziologica,câtşi  legatura de netagaduit dintre starea psihica şi  cea fizica, scrisul va putea suferi "alterari"generate de stari ca :oboseala, depresie, surmenaj, ingestie de toxice.  De exemplu‑ biletele şi nucigasilor,  scrisul alcoolicilor,  toxicomani,  bolnavilor  psihici. 

     Bolile mentaleafecteaza profund scrisul sub raportul miscarilor‑lipsa de coordonare, plasare aberanta a unor caractere sau chiar cuvinte, fraze, dezalinieri, aspect haotic al  conţinutul ui,  repetitii de fraze complete, incoerente de text. 

Bătrânetea care este foarte adesea asociata cu stari de boala în stationare sau progresie,  se manifesta în scriere printr‑o dezorganizare aacesteia (destructurare),  fragmentarea(poligonarea) traseelor arcuite sau a ovalurilor.   "Un semn caracteristic il reprezinta asa numitele'fire de paianjen'‑constand în intarzierea varfului penitei pe foaia de hartie, ceea ce da nastere unor trasaturi foarte fine şi  incalcite”[2]

  1. Modificari rezultate din actiunea asupra mainii de către          o alta persoana (mana condusa) asupra mainii unor persoane bolnave, analfabete, se actioneaza prin "ajutarea mainii"pentru executarea unor semnaturi pe acte(de exemplu‑testamente, contracte)

‑scrierea cu mana inerta(cu mana moarta)

‑scriere cu mana ajutata .                       

  1. Modificari produse de stari de intoxicatie

‑in modspecialcu alcool, droguri, medicamente, intoxicatii cu ciuperci, auto‑otraviri suicidiare, s.  a. 

  1. Modificari cauzate de incapacitati fizice ale organelor implicate în scriere

‑accidente, amputari ale degetelor, mainilor;

‑pierderea sau afectarea vederii. 

  1. Modificari generate de factori aleatorii

‑sunt rezultatele unor influente de moment şi  afecteaza numai cate un specimen de scris sau semnatura, care sunt date în acele conditii speciale:

‑suportul actului,  suprafete neregulate(ex.  ‑lemn cu noduri, suprafete foarte alunecoase, pozitii instabile)

‑pozitii de scriere incomode(ex.  ‑rezemat pe spatele unei persoane);

‑instrument de scris necunoscut sau defectuos(ex.  pix cu pasta de scris la temperaturi foarte scazute). 

          CARACTERISTICILE GENERALE ALE SCRISULUI

     Sunt "dominantele grafice"care prin ansamblul combinariilor determina aspectul generalal scrisului unei persoane. 

     Enumerarea care urmeaza cuprinde zece elemente a caror unitte şi  diversitate face ca , in baza unor corecte aprecieri, sa putem identifica sau exclude o anumita persoana ca fiind autorul unui anumit scris. 

  1. Dimensiunea scrisului

Credem nu sunt necesare prea multe lamuriri pentru aceasta caracteristica generala. Scrisul mediu ( normal sub aspect dimensional )se situează intre limite la 2‑4 mm inaltime.  Peste 4‑5mm inaltime scrisul este m a r e ,  iar sub 2 mm este un scris m i c . 

Trebuie făcuta o precizare privind aprecierea scrisului  după  latime:‑ dilatat,  normal,  inghesuit.  Sub aspectul continuitatii inaltimii, scrisul poate fi :

     ‑uniform;

     ‑crescator(ingladiat);

     ‑descrescator(gladiolat);

     ‑filiform. 

  1. Proportionalitatea scrisului    

‑proportional‑ când  exista intre majuscule şi  depasante şi  minuscule nedepasante un raport de aprox.  1/2. 

‑subanaltat‑ când  raportul majuscule minuscule este de aprox.  1/1. 

‑supraanltat‑ când  raportul este de 1/3 intre majuscule şi  minuscule, ca şi  intre depasante( b,  f,  h,  l,  d,  j,  y,  t,  k )si nedepasante. 

  1. Nivelul de evolutie a scrierii

Este poate cel mai dificil de apreciat sub aspect vizual,  pentru finetea gradelor.   Evolutia scrisului exprima gradul în care o persoana şi ‑a insusit deprinderea de a scrie,  gradul de coordonare a miscarii

Scrisul poate fi:

                a)evoluat(superior);

                 b)mediu(mediocru)cu grade intemediare‑la limita cu nivelul superior, mediu, şi  la limita cu nivelul inferior. 

                 c)scris inferior (neevoluat). 

  1. Forma scrisului‑poate fi apreciata  după  configuratia liiterelor, urmarindu‑se şi sensul şi  tipul miscarilor şi  complexitatea executiei. 

a)dupa configuratie‑scris cursiv, scris cu carctere ce imita pe cel tipografice;

b)dupa miscare‑arcadat, ghirlandat, unghiular, rotunjit, pot rezulta şi  forma mixte‑arc‑ghirlandat. 

c)dupa gradul de simplificare‑scris simplificat, scris simplu, scris complicat (incarcat). 

  1. Inclinarea scrisului ‑poate fi verticala, spre dreapta(dextroclin), spre stanga(sinistroclin)
  2. Dinamica şi  viteza scrierii

‑aprecierea acestora se va face intr‑un context mai complex.  Este evident ca un scris evoluat va avea o dimanica superioara, putand fi executat cu viteza. În cazul imitatiilor servile sau a modelelor fanteziste va lipsi spontaneitatea, dinamica fiind alterata,  iar viteza mai redusa. 

  1. Presiunea şi  spatierea scrisului

‑presiunea poate fi mare,  normala,  redusa,  fluctuanta,  constanta,  crescatoare,  descrescatoare. 

‑spatierea este  normală,  inghesuită,  scris rîşi pit ( spaţiere mare).  Ea mai poate fi şî inconstantă. 

  1. Gradul de legare(continuitatea)Forma traseelor 

‑legarea poate fi intensa(sunt legate chiar mai multe cuvinte)normala, grupata(2‑3 litere), tocata(de la italianul "toccare"‑a atinge, fiecare litera este executata separat). 

‑forma traseelor este data de modul în care variaza presiunea pe instrumentul de scris‑traseele putand fi  cilindrice, maciucate, fusiforme, ascutite . 

  1. Topografia elementelor şi  a textului

‑prveste plasarea unor categorii de elemente cum ar fi :titlul, data, semnatura, adresa, etc. 

‑plasarea textului în pagina‑la stanga, spre dreapta, etyc.  , dar se poate aprecia şi  forma şi  dimensiunea aliniatelor. 

  1. Directia şi  forma randurilor ‑orizontala, ascendenta, descendenta;

‑fragmentat ascendent, fragmentat descendent(scrisurile scaliforme);

 Forma randului‑concav, convex, sinuos, nedefinit(saltaret). 

 

[1] Aurel Boia‑Introducere în grafologie şi  expertiza grafica Bucuresti 1944 pag.  6. 

[2] L.  Ionescu –op.   cit pag.