Ele reprezinta de fapt modul particular, personl, in care un anumit autor executa constructia semnelor grafice, a literelor, cifrelor, modul în care el realizeaza legarea şi atacul
executiei, finalizarea, monogramarea, etc. *
- a) Morfologia(structura)semnelor grafice; un autor anumit executa un anumit model de semn grafic, sau mai multe modele specifice‑caz de polimorfism literal;
De exemplu‑ B caligrafic şi B gotic.
- b) Numarul elementelor constructive:numarul de miscari, trasaturi, grame, (ex. m dintr‑o miscare şi nuoasa sau m din patru grame).
- c) Forma elementelor constructive
‑trasaturi drepte : verticale, oblice, orizontale;
‑trasaturi circulare:inchise, semicirculare, spiralate;
‑trasaturi unghiulare(ascutite).
‑trsaturi concave(ghirlandate);
‑trasaturi convexe(arcdate);
‑trasaturi ondulte(sinuoase);
‑trasaturi rotunde, ovoidale, buclate.
- d) Directia miscarilor predominante
‑dupa sens‑dextrogire
‑sinstrogire
‑pe verticala‑de extensie(de jos în sus)
‑de flexie(de sus în jos),
‑pe orizontala‑spre dreapta(abductie)
‑spre stanga(aductie).
- e) Modul de incepere(atacul) semnelor grafice
‑dupa pozitia‑superior, median, inferior, şi după forma utilizata la punctul de atc‑punct, croset, oval, etc.
- f) Modul de finalizare
‑poate fi :eterat, punctat, in croset, detsat, etc.
- g) Legarea semnelor şi a elementelor lor
- h) Modul de reaprtizare a presiunii pe trasee.
- i) Alinierea semnelor pe linia de baza.
- j) Modul de executie a unor elemente grafice
‑bara lui t(poate fi legata, oblica, extinsa, etc. )punctul lui i(poate fi în croset, liniar, oval, spiralat, etc. ).
‑ executia semnelor diacritice.
- k) Modul de scriere a unor mentiuni
‑abrevieri(str, nr. no, . dv. , dvs. , s. a. , s. a. m. d. );
‑date calendaristice (11 nov. , 11noi. , 11 XI 1995, '95).
‑bifarea, executia unor operatii matematice, numerotarea paginilor.
Importanta detaliilor de constructie a semnelor grafice difera‑astfel, forma literei, atacul, numarul de elemente vor fi intotdeauna mentionate , in timp ce alte elemente se indica numai în masura în care prezinta interes prin particularitati şi detalii specifice în raport cu alte elemente, permitand identificarea/excluderea autorului.
Modificarea scrisului în mod intentionat
- Deghizarea scrisului
Constituie o schimbare voluntara a scrisului în scopul de a ascunde identitatea autorului. Cu toate acestea , in scrisul respectiv se mentin elemente din scrisul obisnuit al autorului, intrucat"deghizarea include o reântoarcere reflexă la grafismul original"*[1]
De aceea este necesar sa se acorde o atentie speciala modului în care se iau probe de scris . Acestea sa fie suficiente atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Oboseala generata de autocontrol face ca, pe măsura creşterii cantităţii de probe de scris, sa apara"scapate"unele elemente literale individuale pe care autorul incearca sa le deghizeze. Deghizarea se poate realiza prin:
a)Denaturarea caracterelor grafice‑are loc schimbarea inclinarii, dimensiunilor scrisului, a modului de formare şi legare a unor litere. In general se da o inclinare regresiva(spre stanga)in tregului scris, alteori se scrie chiar cu mana stanga, şi se incerca a se da aparenta unui nivel grafic inferior celui real al autorului.
Un procedeu de deghizare il constituie tinerea instrumentului de scris intr‑o pozitie anormala(ex. intre degetul mijlociu şi inelar)rezultand o imagine de ansamblu deformata a scrisului.
Un alt procedeu este trasarea unor contururi ca trasaturi neregulate, executia altor modele literale, etc.
b)Scrierea cu litere asemanatoare celor de tipar‑in general se folosesc majuscule. In acest caz autorul va executa modele personale ale literelor majuscule, identificarea fiind relativ simplă. Probele de scris se vor lua şi cu acest gen de caractere.
c)Scrirera cu mana stanga(sinistrografia)
în acest caz scrisul este mai greoi, unghiular, axele literelor sunt rasturnate spre stnga. Probele vor fi luatein masura posibilului în acest sens. " când se dispune de probedate doar cu mana dreapta, problema este mai dificila, dar nu insolubila. "*
- Contrafacerea scrisului
‑prin copiere şi prin imitare, modalitati specifice falsificarii semnaturilor. Ele apar rar pentru texte, iar textele mai lungi vor avea un aspect fortat, artificial, presiunea va fi în general constanta, se vor putea gasi urme ale folosirii initialea unor trasee cu creion, urme de prindere cu ace a actului copiat, etc.
[1] Lucian Ionescu‑Expertiza criminalistica a scrisului ED. Junimea 1974.