Sigiliile pot fi realizateatât din cauciuc cât şi din metal. In general ele produc urme de stratificare cu tus, dar pot fi şi sigilii seci("timbre seci")de genul celor aplicate pe diplomele de studii, pe actele de identitate, pe unele documente autentificate, etc. in general pe acte care dovedesc o anumita calitate, stare.
Confectionarea sigiliilor se face după anumite reguli privind forma(de exemplu sigilii rotunde cu steama, patrate cu inscriptii, triungiulare de viza, s. a. )Unele elemente sunt generale‑forma, dimensiunile, lungimea şi caracterele literale.
Exista şi elemente cu caracter individual, avand un potenţial identificator . Unele provin chiar din procesul de confectionare a stampilei, fiind legate de calitatea materialului folosit cât şi de priceperea şi instrumentele de care a dispus cel care a confectionat şi giliul. De exemplu‑litere deviate de la axa, grame literale mai scurte sau mai lungi, s. a. m. d.
Alte caracteristici indentificatoare se datoreaza uzurii, deformarii conturului, stirbiri ale muchiilor, imbacsirea cu tus sau fibre microscopice de hartie a caracterelor, etc Elementele de uzura sunt ades interpretate gresit de către falsificatori şi sunt omise de pe copia(falsul) pe care o confectioneaza.
Dintre procedeele clasice de contrafacere a sigiliilor mentionam:
- Desenarea‑se copiaza prin transparenta sau prin dia‑ proiectie o impresiune originala. In acest proces are loc de obicei o distorsionare a liniilor şi foarte des pot aparea diferente de proportii.
- Transferul unei impresiuni autentice
Se poate realiza utilizand albus de ou fiert, sau hartia ori pelicula fotografica umezita. Imprimarea care rezulta este neclara, confuza, datorita difuziei tusului prin umectare.
- Contrafacerea cliseului
Se procedeaza la gravarea manuala ‑intr‑o bucata de guma sau de cauciuc. Realizarea este de obicei imprecisa, lipsita de finete, descoperirea acestuor falsuri fiind relativ usoara.
O metoda mai rar folosita, însă existenta, este realizarea unei stampile prin imbucsarea mai multor bucati provenind din mai multe stampile vechi. Rezulta o stampila cu asimetrii şi diferente de uzura a unor portiuni.
Uneori sunt aplicate monede sau chiar alte stampile care sunt rotite pentru a face imprimarea ilizibila.
Metode moderne de realizare a falsurilor şi gilografice
Cea mai efeicienta, însă dificil de realizat sub aspectul procurarii şi giliului original, este "furtul"impresiunii" cu cauciuc şi liconic. Acesta preia cele mai mici detalii, şi permite realizarea unui negativ după care se va putea tuna poi un şi giliu aproape identic cu modelul original, de mare precizie. Dificultatea ramane în procurarea şi giliului original pentru luarea mulajului.
O metoda de data recenta este realizarea de forme de stampila cu ajutorul unui sistem computerizat. [1] Metoda se foloseste la origine în activitatea de producere a stampilelor de cauciuc în scop comercial. Pentru realizarea acestor sigilii se utilizeaza scanarea unei impresiuni autentice de stampila, care este stocata în memoria unui computer ( un model 386 sau mai performant).
Prin intermediul unor programe Correl Draw se poate opera asupra imaginii. Aceasta este prelucrata în statia grafica, putand fi rearanjata imaginea, literele, pot fi introduse sau inlaturate unele şi mboluri, litere, cifre. Imaginea astfel obtinuta este redata cu o imprimanta cu jet de cerneala, realizandu‑se apoi un negativ pe un planfilm negativ,
Cu ajutorul unui gel monomer expus la radiatie ultraviolet (UV)se obţine în urma unui proces de developare şi polimerizare un şi giliu corespunzator modelului creat cu ajutorul computerului . Erorile acestei metode pot apara în special în faza de prelucrare a imaginii grafice, cind anumite elemente sunt intelese eronat sau sunt apreciate ca neesentiale(uzuri particulare, plasari specifice ale unor semne)pe care din "dorinta
de perfectiune"falsificatorul le corecteaza, sau intervin chiar corectii prin programul computerelor, indepartandu‑se astfel de impresiunea autentica.
In toate cazurile când se pune problema unui fals şi gilografic, este necesar sa se procure impresiuni ale şi gililui în litigiu din perioada din care se sustine ca provine actul ce contine impresiunea contestata. /perioade apropiate, aceeasi luna, an, chiar zi. Chiar şi în cazul unor falsuri grosolane se va putea ilustra pentru comparaţie cu impresiunmi cu garantii de autenticitate.
[1]S. Alamoreanu, Falsuri în acte. Metode clasice şi moderne- Teza de doctorat Universitatea Babeş-Bolyai 1998.