Aceste declaratii au o desebita importanta, deoarece, partea vatamata este în general purtatorul unui bagaj de informatii deosebit de pretioase privind, autorul şi imprejurarile faptei, intinderea pagubelor, suferintele fizice şi psihice, s. a.
Victimele infractiunilor , datorita componentei subiective care intervine, ''pot sa denatureze voluntar relatarile despre starea de fapt''*fiepentru a nu evidentia contributia lor la geneza conflictului, fie pentru a putea obţine despagubiri mai mari, etc.
Cunoasterea acestei posibilitati nu trebuie însă sa genereze o atitudine de neincredere în şi nceritatea declaratiilor victimei. Aceasta este în masura sa identifice pe autorul faptei, bunurile sustrase, instrumentele vulnerante folosite, eventualii martori. Pentru situatia cind fapta a fost comisa în lipa partii vatamate(furt, distrugere, etc)aceasta poate indica autorii banuiti, persoane care cunosteau existenta bunurilor sustrase în locul respectiv, etc. şi ascultarea victimei va fi precedata de o pregatire în sensul bunei cunoasteri a datelor de la dosarul cauzei privind data, locul, modul, mijloacele comiterii faptei/faptelor, extinderea pagubelor materiale, gravitatea leziunilor fizice, s. a, . m. d. Aceasta etapa de pregatire implica şi culegerea de date suplimentare cu privire la persoana şi persoanlitatea victimei. Datele vor fi obtinute din mediul socio‑profesional, purtind asupra comportamentului sau, în familie şi societate, antecedente de violenta, consum de alcool, ocupatii, venituri, etc.
Ascultarea victimei va fi şi ea precedata de unele discutii prealabile, de natura sa completeze datele obtinute în prealabil despre aceasta şi sa aduca o atmosfera de incredere şi şi ncerita‑ te. Se poate face o trecere treptata de la unele elemente ale discutiilor prealabile la ascultarea propriu‑zisa, care se va face mai intai în forma relatarii libere. Se cer şi în acest caz respectate regulile cu privire la mentinerea unei atitudini neutre, dublata de atentie şi de mentinerea relatarilor în sfera de legatura cu cauza, fara a permite divagatii inutile de la subiect.
Relatarile libere vor fi urmate de adresarea de intrebari care vor putea privi:
- raporturile anterioare cu infractorul. Daca era sau nu cunoscut, ca şi conduita în momentele anterioare faptei.
- momentele efective ale comiterii faptei. Aceste intrebari vin sa completeze datele din relatrea libera privind locul, timpul şi modul comiterii. Se vor putea detalia numarul de participanti, lovituri aplicate, eventual chiar ordinea acestora,
fraze sau cuvinte surprinse , alte elemente semnificative care pot fi scapate intr‑o prima relatare. Se vor cere detalii de identificare a bunurilor furate, etc.
- elemente ulterioare comiterii faptei. Vor fi lamurite aspecte
privind atitudinea infractorului faţa de consecintele faptei, alte persoane aparute la locul respectiv, ce s‑a intreprins imediat ducerea victimei la spital, prim ajutor, urmarirea autorului, incercarea limitarii pagubelor, etc. după clarificarea tuturor aspectelor aratate, se va cere partii vatamate sa‑si precizeze eventuale pretentii şi dacă mai are ceva de declarat.
Uneori, anchetatorul se poate afla în faţa unor situatii deosebite de realizare a audierii, cind victima se afla în stare grava, datorata sau nu faptei. Se va cere avizul medicului curant, care poate aprecia luciditatea şi rezistenta fizica a victimei. In aceste cazuri, ascultarea va fi scurta, concisa, fiind obtinute relatari generale, conform structurii elemetelor anterioare comiterii fatei, momemtului faptei şi eventualelor date ce ar permite identificarea infractorilor.