Pornind de la constatarea anterioară cu privire la faptul că organele puterii executive sînt formate de către organele legislative (Parlament), sînt dizolvate de ele, că organele puterii executive activează sub conducerea organelor legislative, că sînt controlate de ele, periodic îşi dau darea de seamă în faţa lor etc., putem concluziona că subiectul principal al controlului legalităţii în activitatea organelor puterii executive este Parlamentul Republicii Moldova.
Deci, să examinăm trei direcţii de control parlamentar:
1) controlul legalităţii în activitatea Preşedintelui Republicii Moldova;
2) controlul legalităţii în activitatea Guvernului;
3) controlul asupra distribuirii finanţelor publice efectuat prin intermediul Curţii de Conturi.
4.1. Controlul parlamentar al legalităţii în activitatea Preşedintelui Republicii Moldova. Această activitate din partea organului legislativ se desfăşoară în strictă conformitate cu prevederile constituţionale începînd cu modalitatea de învestire în funcţie[1] și alte modalități prevăzute în art. 77 alin. (2); art. 81 alin. (2) și (3); art. 87 alin. (2) și (3); art. 89; art. 98 alin. (1).
4.2. Controlul parlamentar al legalităţii în activitatea Guvernului. Acest tip de control îşi ia începutul de la votarea de către Parlament a programului de guvernare, candidaturii propuse de către Preşedintele Republicii Moldova la funcţia de prim‑ministru şi listei nominale a Guvernului.
Controlul parlamentar al stării regimului de legalitate în activitatea Guvernului are o semnificaţie deosebită, deoarece, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova (art. 96), anume această autoritate publică asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
Procedeele de bază ale controlului parlamentar al legalităţii activităţii Guvernului sînt: 1) informarea Parlamentului; 2) întrebări, interpelări şi moţiuni simple; 3) moţiunea de cenzură; 4) angajarea răspunderii Guvernului.
4.3. Controlul parlamentar privind distribuirea finanţelor publice efectuat de către Curtea de Conturi. Această activitate a Parlamentului este condiţionată de necesitatea realizării uneia din atribuţiile de bază, şi anume: „h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui“[2].
Pentru efectuarea controlului privind distribuirea finanţelor publice, Parlamentul, în baza prevederilor Constituţiei (art. 133), formează un organ specializat — Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control[3].
Curtea de Conturi este formată din 7 membri. Preşedintele ei este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii Curţii de Conturi sînt numiţi de Parlament la propunerea Preşedintelui acesteia[4].
Curtea de Conturi dispune de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională şi financiară conform cadrului legal. În exercitarea atribuţiilor şi împuternicirilor sale, ea este independentă şi nu poate fi direcţionată sau controlată de nicio persoană fizică sau juridică. Curtea de Conturi este apolitică, nu sprijină şi nu acordă asistenţă niciunui partid politic[5].
Activitatea Curţii de Conturi se bazează pe următoarele principii: a) legalitate; b) obiectivitate; c) independenţă; d) transparenţă[6].
[1] Constituţia Republicii Moldova, art. 78‑79.
[2] Constituţia Republicii Moldova, art.66 lit. h).
[3] Legea Curţii de Conturi nr. 261 din 05.12.2008, art. 2 alin. (1). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 237‑240 din 31.12.2008, art. Nr. 864.
[4] Constituţia Republicii Moldova, art. 133 alin. (1), (2), (3).
[5] Legea Curţii de Conturi, art. 6 alin. (1), (2), (3).
[6] Legea Curţii de Conturi, art. 4.