Totalitatea reglementărilor relaţiilor din domeniul informaţional arată încă odată spre existenţa unui obiect distinct de reglementare, şi anume:
- Constituţia RM art. 4, 5, 23, 30, 32, 33, 34, 40, 52, 54, 55, 117;
- Legea privind accesul la informaţie nr. 982, adoptată la 11.05.2000
- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, la care RM a aderat 1990, art. 1, 19, 20, 29
- Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, în vigoare pentru RM din 1993, art. 15, 16, 18;
- Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, în vigoare pentru RM din 1993, art. 19, 20, 21;
- Convenţia Internaţională cu privire la Drepturile Copilului, în vigoare pentru RM din 25.02.1993, art. 13, 15, 16, 17, 29;
- Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, în vigoare pentru RM din 25 februarie 1993, art.2, 5;
- Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, în vigoare pentru RM din 1 februarie 1998, art. 6, art.8, art. 10, art. 11, art. 14, art. 34, art. 35, art. 36, art. 37, art. 38, art. 39, art. 40, art. 41, art. 44, art. 52;
- Mai multe recomandări ale Consiliului Europei către Statele membre;
- Hotărâri ale Parlamentului în domeniu şi alte acte normative adoptate în domeniu.
În ultimul timp, un subdomeniu al dreptului informaţional, care este internetul, prezintă în ultimul timp mai multe probleme şi indică spre mai multe lacune şi lipse de reglementare.