Actul juridic este un concept general obţinut printr-un proces de abstractizare, generalizare a carterelor comune diferitelor acte. Astfel, o clasificarea a actelor juridice civile este necesară pentru o mai bună cunoaştere a acestei instituţii principale a dreptului civil. Criteriile după care pot fi clasificate actele juridice sunt destul de numeroase, noi ne vom referi la principalele criterii:
- După numărul părţilor şi exprimarea voinţei lor:
Acte unilaterale - în care numai o singură parte îşi exprimă voinţa (procura, testamentul, anunţarea concursului, promisiunea publică a unei recompense, acceptarea unei succesiuni, recunoaşterea unui copil, mărturisirea, denunţarea unilaterală a contractului, oferta etc.). Este important de accentuat că în cazul acestor acte voinţa este manifestată de către o singură parte, dar nu de o singură persoană.
Acte bilaterale - în care se exprimă voinţa ambelor părţi ale raportului juridic. Actul juridic civil bilateral tipic este contractul. Contractele, după conţinutul lor, pot fi clasificate în contracte unilaterale şi contracte bilaterale. Contractul unilateral este un act juridic bilateral care dă naştere la obligaţii numai în sarcina uneia din părţi, cealaltă parte având numai drepturi, cum este contractul de împrumut (prin contractul de împrumut o parte, numită împrumutător, se obligă să dea în proprietatea celeilalte părţi, numită împrumutatul, bani sau alte bunuri fungibile, iar acesta se obligă să restituie banii în aceiaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate, cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date), contractul de comodat (prin contract de comodat o parte, numită comodant, dă cu titlu gratuit un bun în folosinţa celeilalte părţi, numită comodatar, iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat), contractul de donaţie (prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlul gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar)). Contractul bilateral este tot un act bilateral, care dă naştere la obligaţii atât pentru o parte cât şi pentru cealaltă parte, adică în aceste contracte fiecare parte este atât debitor cît şi creditor.
Acte multilaterale - în care se exprimă voinţa a trei sau mai multor părţi. Spre deosebire de actele juridice civile bilaterale, care reprezintă majoritatea actelor juridice civile, cele multilaterale sunt mai puţine la număr. Sunt multilaterale contractele de societate, adică actele prin care mai multe părţi se asociază pentru realizarea unui scop comun, aducându-se contribuţia lor.
- După scopul urmărit la încheierea lor:
Acte juridice cu titlu oneros sunt acele acte în care ambele părţi primesc un folos patrimonial (contractul de vânzare-cumpărare, transport, leasing, arendă etc.). Toate contractele se prezumează a fi cu titlu oneros.
Acte juridice cu titlu gratuit sunt acele acte în care numai o parte primeşte un folos patrimonial (testamentul, contractul de donaţie, contractul de împrumut fără procente ş.a.) Acest act este făcut cu scopul de a gratifica (animus donanti).
Actele cu titlu oneros şi cele cu titlu gratuit se subdivid în câte 2 categorii. Actele cu titlu oneros sunt: comutative sau aliatorii. Actele comutative sunt acele acte cu titlu oneros în care părţile cunosc sau pot cunoaşte, chiar din momentul încheierii lor, existenţa şi întinderea obligaţiilor ce le revin ( contractul de vânzare-cumpărare). Actele aliatorii sunt acele acte cu titlu oneros în care părţile au posibilitatea unui câştig sau riscul unei pierderi, de care fac să depindă existenţa sau întinderea obligaţiei (jocul loto, contractul de rentă viageră, contractul de asigurare).
Actele cu titlu gratuit se împart în: liberalităţi şi acte dezinteresate. Liberalităţile sunt actele în temeiul cărora urmează să se transmită gratificatului un bun, o fracţiune de patrimoniu sau un patrimoniu. Sunt liberalităţi donaţiile şi legatele (testatorul poate acorda prin testament unei persoane avantaje patrimoniale (legat) fără a o desemna în calitate de moştenitor. Obiectul legatului poate fi transmiterea în proprietate, folosinţă sau cu un alt drept real a bunurilor care fac parte din patrimoniul succesoral, îndeplinirea unei munci, prestarea de servicii etc.) Actele dezinteresate sunt acele acte în temeiul cărora nici un bun nu urmează să iasă din patrimoniul celui care procură altuia un folos, de exemplu: împrumutul fără dobândă, mandatul gratuit (prin contract de mandat o parte (mandant) împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în numele şi pe contul mandantului).
- După modul de încheiere:
Acte consensuale (provine de la latinescul „consensus" - înţelegere) sunt acele acte care se consideră încheiat şi drepturile şi obligaţiile părţilor apar din momentul când părţile au ajuns la un consens (înţelegere), deci. Aceste acte iau naştere prin simpla manifestare de voinţă a părţilor (exemple: vânzarea-cumpărarea schimbul, mandatul, actul de acceptarea a succesiunii).
Acte reale (provine de la latinescul „res" - lucru) sunt actele care se consideră încheiate şi drepturile şi obligaţiile părţilor apar din momentul transmiterii bunului (exemple: împrumutul, depozitul, transportul de mărfuri).
Acte solemne (numite şi formale) sunt acele acte pentru formarea cărora, simpla manifestare de voinţă este insuficienţă, legea cerând ca voinţa să îmbrace o formă specială. Forma cerută este o condiţie de valabilitate (exemple: donaţia, vânzarea-cumpărarea unor imobile, testamentul.
- După momentul procedurii efectelor lor:
Acte între vii sunt actele efectele cărora se produc în timpul vieţii subiectelor de drept care le încheie şi reprezintă marea majoritate a actelor juridice civile (exemple: contractul de vânzare-cumpărare, de mandat, de transport, de împrumut, de depozit etc.)
Acte pentru cauză de moarte sunt actele de a căror esenţă este producerea efectelor numai la moartea autorului lui, aceste acte fiind făcute tocmai în considerarea morţii (exemple: testamentul, contractul de vânzare -cumpărare cu condiţia întreţinerii pe viaţă, donaţia de bunuri viitoare, asigurarea asupra vieţii). Pentru ca un act să fie considerat mortis cauza nu este de ajuns ca efectele să se producă după moartea autorului actului, ci este necesar ca evenimentul morţii să reprezinte un element intrisec structurii actului respectiv, astfel ca să nu-şi poată produce efectele decât numai în cazul survenirii decesului.
- După efectele lor:
Acte constitutive sunt acele acte prin care se creează raporturi juridice care au un conţinutul lor drepturi şi obligaţii, inexistente anterior. Actele de constituire a unei ipoteci, a unui uzufruct sunt constitutive.
Acte translative sunt acele acte prin care se strămută un drept dintr-un patrimoniu în altul (exemple: contractul de vânzare-cumpărare, cesiunea de creanţă)
Acte declarative sunt actele care definitivează drepturile preexistente (exemplul: partajul, tranzacţia).
- După importanţa lor în raport cu un bun sau un patrimoniu:
Acte de conservare - actele care reprezintă o măsură de preîntâmpinare a pierderii unui drept, deci este vorba de un act care este menit să păstreze un drept în patrimoniul unei persoane. Actul de conservare este totdeauna avantajos (exemple: întreruperea unei prescripţii, înscrierea unei ipoteci, somaţia).
Acte de administrare - actele prin care se tinde la o punere în valoare, la o normală exploatare a unui bun sau a unui patrimoniu (exemple: perceperea, încasarea şi folosirea fructelor şi veniturilor, reparaţiile de întreţinere, asigurarea unor bunuri.
Acte de dispoziţie - actele care au ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun (exemple: vânzarea, donaţia, constituirea asupra unui bun, a dreptului de uzufruct, superficie, ipotecă, gaj, renunţarea la un drept). Aceste acte prin consecinţele lor sunt cele mai importante.
- După modalitatea de încheiere:
Acte strict personale (contractul matrimonial, testamentul etc.) şi
Acte încheiate prin reprezentare. Actele juridice civile pot fi încheiate atât personal cât şi prin reprezentare. Numai că există o categorie de acte care nu pot fi făcute prin reprezentare. Actul strict personal este actul care nu poate fi încheiat prin reprezentare (testamentul, căsătoria, recunoaşterea filiaţiei).
- După corelaţia dintre ele:
Acte juridice principale - actele care au o existenţă desinestătătoare, independente.
Acte juridice accesorii - actele existenţa cărora depind de un alt act.
Marea majoritatea a actelor juridice civile sunt acte principale.