1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

De regulă - subiectele singure îşi exercită capacitatea de folosinţă şi de exerciţiu, adică încheie acte juridice. Insă drepturile şi obligaţiile subiective civile deseori pot fi exercitate nu de persoanele obligate dar şi de reprezentanţii lor (cu excepţia când legea cere executarea personală).

Cauzele reprezentării:

  1. juridice:
  • persoana nu dispune de capacităţi de executare deplină;
  • persoana e limitată în capacităţile de executare;
  • declararea persoanei incapabile.
    1. de fapt:
  • boala;
  • lipsa de domiciliu;
  • ne dorinţa persoanei obligate de a exercita drepturile şi obligaţiile sale;
  • lipsa unor cunoştinţe speciale (analfabetism, juridice);

Noţiune: Reprezentarea este săvârşită de către o persoană (reprezentant) în limitele împuternicirii a actelor juridice civile din numele reprezentantului având ca consecinţă apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor reprezentantului.

Subiectele reprezentării :

  • reprezentantul - persoană cu capacitate de executare deplină - ce săvârşeşte acte juridice în numele şi interesul altei persoane;
  • persoana reprezentată - persoană în numele şi interesul căruia se exercită actul juridic;
  • terţa persoană - persoană cu care reprezentantul încheie actul juridic din numele reprezentatului. Nu poate fi însăşi reprezentantul, deoarece el acţionează în interesele reprezentatului şi nu personal, precum şi în cazul când el este şi reprezentantul terţei persoane (aceiaşi persoană este reprezentant şi a reprezentatului şi a terţei persoane).

Scopul reprezentării - încheierea actelor juridice din numele si în interesele celui reprezentat. Esenţa reprezentării constă în faptul că actele juridice săvârşite de reprezentant în limitele împuternicirii au
ca consecinţă apariţia raporturilor juridice dintre reprezentant şi forţa persoanei. Reprezentantul este în afara raporturilor juridice, el n-are nici un drept. Sfera de folosire a institutului de reprezentare e largă. Însă, trebuie de ştiut că nu toate actele juridice pot fi săvârşite prin reprezentant. De exemplu, nu pot fi încheiate prin reprezentant actele juridice personale:

  • certificat matrimonial;
  • testamentul.

Convenţia încheiată de reprezentant - acţiunea lui care duce la apariţia drepturilor şi obligaţiilor la o altă persoană - la reprezentat.

DEOSEBIREA REPREZENTĂRII de alte instituţii în cadrul cărora unele persoane acţionează în interesele altor persoane dar din nume propriu:

Reprezentantul se deosebeşte de organul de conducere a persoanei juridice: Intermediarul - contribuie la încheierea convenţiei prin căutarea persoanei interesate, a informaţiei, dar nu încheie acte juridice, nu exercită drepturi şi obligaţii.

Contractul în folosul terţilor persoane - persoana e parte a contractului spre deosebire de reprezentant; terţa persoană primeşte drepturile (este benefiar) la reprezentant.

Comisionarul - săvârşeşte acte singur din numele său dar pe contul altei persoane.

Administratorul în cazul falimentului - săvârşeşte acte singur în interesul falitului sau creditorului.

Nu e reprezentant persoan a care dă consimţământul la încheierea convenţiei pentru a fi valabilă (de exemplu acordul părinţilor, a soţului etc.).

Reprezentare - împuternicire de a săvârşi convenţia din numele şi interesul reprezentantului - drept subiectiv ce se realizează în raport cu terţele persoane.

! Nu e reprezentare dacă persoana acţionează _ fără împuternicire sau le depăşeşte.

! Sfera de aplicare a reprezentării este largă, dar este necesar de a cunoaşte că nu toate actele juridice pot fi săvârşite prin reprezentant (actele personale, de exemplu testamentul).

In structura acestui raport obligaţional apar:

  • raportul dintre reprezentat şi reprezentant;
  • raportul dintre reprezentant şi terţa persoană;
  • raportul dintre reprezentat şi terţa persoană (aceasta nu constituie o parte componentă a raportului de reprezentare).

Primele două raporturi formează două părţi:

  1. internă (reprezentant - reprezentat );

externă (reprezentant si terţa persoană) - reprezentarea propriu-zisă. Consecinţa reprezentării - apariţia raportului juridic dintre reprezentat şi terţa persoană.

Loading...