La fel ca alte drepturi patrimoniale, dreptul de proprietate poate fi un drept pur şi simplu sau afectat de modalităţi. Dreptul de proprietate este pur şi simplu în cazul cînd are ca titular o singură persoană şi a fost dobîndit de către proprietarul actual în mod sigur, fără ca existenţa acestuia să depindă de un eveniment viitor care ar putea să-l desfiinţeze.
Dreptul de proprietate afectat de modalităţi este acel drept asupra unui sau mai multor bunuri care fie că aparţin simultan şi concomitent la două sau mai multe persoane, fi că existenţa lui viitoare depinde de un eveniment prevăzut de lege sau stabilit prin voinţa omului.
Din punct de vedere al modalităţilor ce-l pot afecta, dreptul de proprietate poate fi:
- drept de proprietate comună;
- drept de proprietate rezolubilă ;
- drept de proprietate anulabilă.
Dreptul de proprietate comună se caracterizează prin aceea că un bun sau mai multe bunuri aparţin în proprietatea a două sau mai multe persoane care îşi pot exercita împreună, simultan şi concomitent, toate prerogativele recunoscute de lege oricărui proprietar. Proprietatea comună este reglementată în capitolul III al titlului III a C.C. şi conform al. 2 al art.344 proprietatea comună poate apărea:
1) în temeiul legii; 2) în baza unui act juridic.
Articolul 345 C.C. prevede că proprietatea comună are două forme:
- proprietate comună pe cote - părţi;
- proprietate în devălmăşie ;(Din cod art.1355-1370).
Dreptul de proprietate rezolubilă sau revocabilă se caracterizează prin aceea că existenţa sa în patrimoniul dobînditorului este nesigură, putînd fi desfiinţat. Soarta sa depinde de realizarea sau nerealizarea unui eveniment. Sîntem în prezenţa dreptului de proprietate rezolubilă sau revocabilă în următoarele situaţii:
- în cazul în care transmisiunea dreptului de proprietate are loc printr-un act juridic sub condiţie rezolutorie;
- în ipoteza în care persoana construieşte pe terenul altuia, proprietarul terenuluil, invocînd accesiunea, poate deveni şi proprietar al construcţiei. Dacă proprietarul terenului nu şi-a manifestat voinţa de a prelua construcţia, constructorul exercită un drept de proprietate care este supus desfiinţării cu efect retroactiv.
Dreptul de proprietate anulabilă constă în dreptul de proprietate care este dobîndit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate relativă. Acţiunea în nulitate relativă este supusă termenului de prescripţie de 3 ani. Pînă la acoperirea nulităţii relative prin confirmarea expresă a actului juridic sau pînă la expirarea termenului de prescripţie a acţiunii în anulare, dreptul de proprietate al dobînditorului nu este sigur. El poate fi desfiinţat prin admiterea de către instanţa de judecată a acţiunii în anulare introdusă de una din persoanele care o pot exercita înăuntrul termenului de prescripţie. Dacă însă actul juridic este confirmat sau expiră termenul de prescripţie, dreptul de proprietate se va consolida, devenind un drept pur şi simplu.