Nu există un singur răspuns corect la întrebarea: care este sistemul electoral cel mai bun. Una din cauzele acestei „nedeterminări" rezidă în faptul că există mai multe concepţii privind reprezentarea politică, reprezentare ce trebuie să rezulte în urma actului electoral. Putem considera un sistem electoral bun, corespunzător sau mai puţin corespunzător în funcţie de conceptul adoptat privind reprezentarea politică. În ce priveşte reprezentarea politică, teoria politică cunoaşte mai multe conceptualizări. Din punctul de vedere a sistemelor electorale, două concepţii - contrare între ele - par a fi fundamentale: conceptul de „microcosmos" şi concepţia bazată pe relaţia delegativă (McLean 1997, 26).
- Concepţia „microcosmos" este mai legată de teorie identităţii a democraţiei, de aspecte „substantive" ale reprezentării. Reprezentarea politică în această accepţiune este „imaginea" societăţii. Această concepţie de la sfârşitul secolului XVIII., expusă de Mirabeau sau John Adams constituie o relaţie biunivocă dintre corpul politic reprezentativ şi „naţiunea" sau „poporul". După Adams (ulterior preşedinte al SUA) legislativul „trebuie să fie o imagine miniaturizată a poporului, el trebuie să gândească, să simtă, să argumenteze şi să acţioneze ca acela". Conform lui Mirabeau (care a fost exponentul girondiştilor în revoluţia franceză) „Stările se raportează la Naţiune ca harta la dimensiunile reale: atât întregul, cât şi părţile trebuie să aibă aceleaşi proporţii ca originalul".
- Concepţia delegativă presupune, de exemplu conform Thomas Paine, o relaţie de împuternicire. Deputatul, reprezentantul acţionează conform intereselor alegătorilor,
iar relaţia dintre ei seamănă, întru-cumva cu relaţia avocat-client. Aici avem o relaţie destul de strânsă dintre reprezentantul împuternicit şi cei care i-au dat mandatul.
Concepţia „microcosmos" derivă din sensul mai vechi, originar al termenului de reprezentare, concepţia de „împuternicire", în schimb, are rădăcini într-o concepţie de mandat din secolul al XVI, valabil atât pentru parlamentari, cât şi pentru alţi reprezentanţi aleşi.
Concepţiile de tip „microcosmos" fundamentează sistemele de reprezentare-electorale proporţionale (proportional representation, PR), în schimb concepţia delegativă conduce la sisteme electorale majoritare (McLean 1997, 28). Cauza este că adepţii celor două concepţii urmăresc lucruri diferite. Adepţii sistemelor proporţionale (PR-) urmăresc compoziţia parlamentului, cei ai sistemelor majoritare urmăresc, în schimb, procesul decizional. (McLean ibidem.)