Termenul de ,,tratat”, în sens larg, denumeşte toate actele juridice din această categorie, indiferent de denumirile lor specifice.
1. Denumirile mai frecvente:
- a) Tratatul (în sens restrâns) - înţelegere cu caracter politic, economic, mai importantă şi mai solemnă (de pace, neagresiune, bună-vecinătate, de comerţ şi navigaţie).
- b) Convenţia - înţelegerea prin care se reglementează relaţiile dintr-un domeniu special al relaţiilor internaţional.
- c) Acordul - înţelegere intervenită mai ales în domeniul economic, comercial, financiar, cultural.
- d) Pactul - înţelegere intervenită în domenii concrete ale relaţiilor politice dintre state şi cu caracter solemn.
- e) Protocolul - poate fi un act accesoriu la un tratat preexistent, încheiat pentru a-l modifica, prelungi, interpreta etc., dar şi o înţelegere de sine stătătoare (a nu se confunda cu protocolul proces-verbal privind dezbaterile unei conferinţe, reuniuni sau cu instrumentul prin care se certifică depunerea instrumentului de ratificare).
- f) Actul general - acord multilateral ce stabileşte un anumit regim juridic sau norme într-un anumit domeniu al relaţiilor internaţionale.
- g) Statutul - acordul prin care se constituie o organizaţie internaţională sau se stabileşte un anumit regim juridic.
- h) Carta - acord prin care se constituie o organizaţie internaţională.
- i) Schimbul de note - acord de voinţă prin note sau scrisori identice.
- j) Compromisul - acordul de a trimite un litigiu spre soluţionare unei instanţe arbitrale sau judecătorească internaţionale.
- k) Modus vivendi - acord temporar (provizoriu) ce urmează a fi înlocuit cu un tratat cu clauze detaliate.
- l) Declaraţia - document multilateral prin care se fixează reguli de conduită, modalităţi de acţiune sau puncte de vedere comune ce urmează a deveni reguli de conduită, principii.
- m) Gentlemen's agreement - acord în formă verbală (cel de la Londra, din 1946, privind alegerea membrilor nepermanenţi ai Consiliului de Securitate).
2. Clasificarea tratatului
După conținutul material:
- tratate-legi, prin care se instituie reguli de drept obiectiv valabile, ce reflectă voințele identice ale participanților;
- tratate-contract, ce vizează realizarea unor operațiuni juridice constând în prestații reciproce între părți, fiecare dintre ele urmărind obiective diferite.
După numărul de participanţi:
- bilaterale, încheiate între doi subiecți de drept internațional;
- multilaterale, la care participă mai mult de doi subiecți de drept internațional.
După termenul de validitate:
- cu termen sau aplicare limitată, 5,10 ani etc.;
- fără termen, de regulă consacră valori fundamentale, precum pacea, codificarea dreptului internațional, dezarmarea etc.;
- cu termen, însă cu posibilitatea prelungirii lor prin tacită reconducțiune, dacă o parte nu-l denunță într-un termen stabilit de acesta.
După posibilitatea de aderare:
- semiînchise, la care pot adera și alte state, cu consimțământul participanților inițiali la acesta;
- închise, participarea la acestea este strict determinată, considerându-se că pentru atingerea obiectivelor anunțate nu este necesară aderarea ulterioară a altor state.
După criteriul formei (procedurii) de încheiere:
- propriu-zise, care sunt încheiate în strictă conformitate cu normele procedurale;
- în formă simplificată, care nu urmează întreaga desfășurare a fazelor de încheiere a tratatelor.
După obiectul de reglementare:
- politice,
- economice,
- culturale,
- în probleme juridice.