Sistemele mixte (combinate) nu reprezintă tipuri analitice pure, ele combină elementele sistemelor majoritare şi proporţionale într-unul singur.
Sisteme mixte sunt utilizate în ţările: Albania, Bolivia, Germania, Ungaria, Italia, Mexico şi Noua Zelanda (după o reformă recentă).
O parte a mandatelor în aceste sisteme se atribuite conform formulei FPTP, excepţie fiind numai Ungaria şi Italia. În Ungaria partea majoritară a sistemului se realizează printr-o formulă în două tururi, varianta „tare-slabă", în Italia se utilizează o metodă combinată.
|
Ţara |
Mandate |
Mandate |
Formula |
Număr |
|
atribuite |
atribuite |
majoritară |
mandate |
|
|
în sist.prop. |
în sist. Major. |
folosită |
în total |
|
|
Albania |
40 (29%) |
100 (71%) |
FPTP |
140 |
|
Bolivia |
62 (48%) |
68 (52%) |
FPTP |
130 |
|
RFG |
299 (50%) |
299 (50%) |
FPTP |
598 |
|
Ungaria |
210 (54%) |
176 (46%) |
două tururi |
386 |
|
Italia |
155 (25%) |
475 (75%) |
FPTP |
630 |
|
Lesotho |
40 (33%) |
80 (67%) |
FPTP |
120 |
|
Mexico |
200 (40%) |
300 (60%) |
FPTP |
500 |
|
Noua Zel. |
55 (46%) |
65 (54%) |
FPTP |
120 |
|
Venezuela |
65 (39%) |
100 (61%) |
FPTP |
165 |
|
Sursa: Reynolds, Andrew - Reilly, Ben - Ellis, Andrew et alia: Electoral System Design: The New International IDEA Handbook. International Institute for Democracy and Electoral Assistance, www.idea.int 2005 International IDEA, SE -103 34 Stockholm |
Dacă analizăm modul de combinare a părţii proporţionale şi majoritare, atunci se pot stabili trei subtipuri a sistemelor mixte (combinate):
- Sistem proporţional-personalizat, după modelul german: Deşi există circumscripţii uninominale, nu intervin aproape de loc în configurarea raportului final de voturi/mandate. (Kaase 1997, 160-169)
- Sistem „partajat": o parte a parlamentului se alege prin metode majoritare, cealaltă prin formule proporţionale. In funcţie de proporţia mandatelor „majoritare" şi „proporţionale" sistemul poate fi încadrat la sisteme proporţionale sau la cele majoritare. Asemenea sisteme partajate au fost instituite în Europa Centrală şi de Est, în ţări ca Albania, Croaţia, Lituania, Rusia (Kasapovic- Nohlen 1997, 173)
- Sisteme cu compensări:: mandatele sunt atribuite şi aici, în parte în logica proporţională, în parte după logică majoritară. Diferenţa faţă de sistemele partajate este că cele două alocări nu sunt complet independente. Resturile de voturi care s-au „produs" prin procedura majoritară intră într-un algoritm de compensare, proporţionalist. Mandatele de compensare „proporţionale" contribuie astfel la „proporţionalizarea" sistemului. Un astfel de sistem mixt este în Ungaria, unde cel puţin 58 de mandate din cele 386 ale parlamentului sunt distribuite pe baza resturilor adunate din circumscripţiile uninominale şi sunt alocate printr-o formulă proporţională.
O altă clasificare este oferită de Reynolds - Reilly - Ellis, ei consideră că sistemele mixte au două subclase de bază:
- Sisteme mixte individual-proporţionale intră aici sistemele cu compensări şi sistemul personalizat german (Mixed Member Proportional Systems - MMP)
- Sisteme paralele, care corespund sistemelor partajate din clasificarea precedentă (Reynolds - Reilly - Ellis 2005, 28-29)
În deceniul trecut (anul 1993 era an de cotitură, după reforma electorală italiană) numărul sistemelor mixte a crescut, în mai multe state s-a luat decizie favorabilă sistemelor mixte. În majoritatea cazurilor s-a căutat ca sistemul existent să devină mai proporţională, deci s-au introdus elementele unui sistem proporţional (exemplu: în Monaco, Noua Zelanda, Filipine, Thailanda), în alte ţări s-a trecut de la un sistem proporţional la unul mixt (exp:
Italia, Bolivia, Venezuela). În 2005 din cele 199 state din lume 30 au utilizat sistem mixt, dintre ele şase sunt democraţii consolidate (lasd Reynolds - Reilly - Ellis 2005, 28-30)