Urmărirea penală poate fi începută numai dacă există un temei legal şi motive suficiente. Temeiul îl constituie izvorul stabilit de lege din care organul de urmărire penală primeşte informaţia despre pregătirea sau săvârşirea infracţiunii. Recepţionarea unei atare informaţii obligă organul de urmărire penală de a examina temeiurile şi motivele privind începerea urmăririi penale. Începerea urmăririi penale presupune în mod obligatoriu, ca organele de urmărire penală să aibă cunoştinţă despre comiterea infracţiunii şi să fie sesizate în conformitate cu dispoziţiile legale.
Organul de urmărire penală sesizat despre comiterea unei infracţiuni sau pregătirea pentru săvârşirea infracţiunii, dispune începerea urmăririi penale, în cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau a actelor de constatare rezultă elementele infracţiunii şi nu există vre-o circumstanţă care ar exclude urmărirea penală. Drept motiv de pornire a urmăririi penale îl poate constitui împrejurările ce indică săvîrşirea infracţiunii. Aceasta presupune existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii şi absenţa unor circumstanţe sau împrejurări ce înlătură caracterul penal al faptei, eliberarea de răspundere sau de pedeapsa penală. În asemenea cazuri urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită nu mai poate fi continuată şi se va dispune încetarea ei.
Ţinând cont de importanţa începerii urmăririi penale, legea procesual-penală prevede necesitatea fixării acesteia în anumite forme scrise. Organul de urmărire penală sesizat în modul prevăzut de art.262 şi 273 C.P.P., dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale, iar în cazurile în care organul de urmărire penală se sesizează din oficiu, el întocmeşte un proces-verbal, care constituie actul de începere a urmăririi penale. Din reglementarea începerii urmăririi penale, rezultă că rezoluţia şi procesul-verbal sunt acte procesuale prin care organul de urmărire penală îşi manifestă voinţa de a declanşa procesul penal. Rezoluţia este o instituţie de drept procesual penal reglementată de Codul de Procedură Penală şi constă în menţiunea scrisă, prin care organul de urmărire penală dispune asupra începerii urmăririi penale, în cazul în care din cuprinsul actelor de sesizare (plângere sau denunţ) sau al actelor de constatare rezultă elementele componente ale unei infracţiuni.
Procesul-verbal de începere a urmăririi penale este întocmit în cazul în care organul de urmărire penală se autosesizează despre comiterea unei infracţiuni sau pregătirea pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de Codul Penal. Rezoluţia sau, după caz, procesul-verbal de începere a urmăririi penale emise de organul de urmărire penală, în termen de 24 ore de la data începerii urmăririi penale se supun confirmării de către procurorul care efectuează conducerea activităţii de urmărire penală. Concomitent cu confirmarea pornirii urmăririi penale, procurorul fixează termenul de urmărire penală în cauza respectivă.