Pin It

Împotriva acţiunilor organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii poate înainta plângere bănuitul, învinuitul, reprezentantul lor legal, apărătorul, partea vătămată, partea civilă, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii acestora, precum şi alte persoane drepturile şi interesele ale căror au fost lezate de către aceste organe.

Plângerile împotriva acţiunilor organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii se adresează judecătorului de instrucţie. Plângerea depusă nu suspendă executarea acţiunii atacate dacă persoana care efectuează urmărirea penală sau activitatea operativă de investigaţii nu consideră aceasta necesar.

Plângerile se examinează de către judecătorul de instrucţie în termen de 72 de ore de la primirea ei şi acesta este obligat să o examineze şi să comunice hotărârea sa persoanei care a depus plângerea.

Judecătorul de instrucţie examinează deasemenea:

  • demersurile procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală, măsurilor operative de investigaţii şi de aplicare a măsurilor procesuale de constrângere care limitează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei;
  • plângerile împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitate operativă de investigaţii;
  • plângerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului care nemijlocit exercită acţiuni de urmărire penală;

Demersurile şi plângerile înaintate se examinează de către judecătorul de instrucţie la locul efectuării urmăririi penale sau a măsurii operative de investigaţii.

Bănuitul, învinuitul, apărătorul, partea vătămată, şi alţi participanţi la proces sau alte persoane ale căror drepturi şi interese legitime au fost încălcate de organul de urmărire penală sau de organul care exercită activitate operativă de investigaţii sunt în drept de a ataca judecătorului de instrucţie:

  • refuzul organului de urmărire penală de a primi plângerea sau denunţul privind pregătirea sau săvârşirea infracţiunii, de a satisface demersurile în cazurile prevăzute de lege, de a începe urmărirea penală;
  • ordonanţele privind încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire penală;
  • alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei;

Plângerea poate fi înaintată, în termen de 10 zile, judecătorului de instrucţie la locul aflării organului care a admis încălcarea.

Plângerea se examinează de către judecătorul de instrucţie în termen de 10 zile, cu participarea procurorului şi cu citarea persoanei care a depus plângerea, neprezentarea acestei persoane nu împedică examinarea plângerii. Procurorul este obligat să prezinte în instanţă materialele respective. În cadrul examinării plângerii, procurorul şi persoana care a depus plângerea dau explicaţii. 

Judecătorul de instrucţie, considerând plângerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze încălcările depistate ale drepturilor şi libertăţilor omului sau ale persoanei juridice şi, dup caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate. Constatînd că actele sau acţiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea şi că drepturile sau libertăţile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate, judecătorul de instrucţie pronunţă o încheiere despre respingerea plângerii înaintate. Copia de pe încheiere se expediază persoanei care a depus plângerea şi procurorului.

Acţiunile de urmărire penală efectuate cu autorizarea judecătorului de instrucţie.

 Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează acţiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilităţii persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondentei, convorbirilor telefonice, comunicărilor telegrafice şi a altor comunicări, precum şi alte acţiuni prevăzute de lege.

         Autorizarea acţiunilor procesuale de către judecătorul de instrucţie este prevăzută în cazurile:

  1. Cercetării la faţa locului (art.118 C.P.P.);
  2. Examinării corporale (art.119 C.P.P.);
  3. Exhumării cadavrului (art.121 C.P.P.);
  4. Efectuării percheziţiei ( art.125 C.P.P.);
  5. Ridicării de obiecte şi documente care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum şi ridicării informaţiei privind convorbirile telefonice (art.127 C.P.P.);
  6. Percheziţiei corporale şi ridicării de obiecte şi documente care se află în hainele, lucrurile, sau pe corpul persoanei (art.130 C.P.P.);
  7. Sechestrării corespondenţei (art.133 C.P.P.);
  8. Interceptării comunicărilor telefonice, prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.135 C.P.P.);
  9. Înregistrării de imagini (art.137 C.P.P.);
  10. Internării persoanei în instituţia medicală pentru efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art.152 C.P.P.);
  11. Nimicirii corpurilor delicte-substanţe explozive şi alte obiecte care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea omului şi din acest motiv nu pot fi păstrate până la soluţionarea cauzei (art.159 C.P.P.);
  12. Punerii bunurilor sub sechestru şi ridicării acestora (art.205, 210 C.P.P.);
  13. Luării silite de probe pentru cercetare comparată (art.154-156, 301 C.P.P.).

Acţiunile de urmărire penală sub formă de percheziţie, cercetare la faţa locului în domiciliu şi punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziţiei pot fi efectuate, ca excepţie, fără autorizarea judecătorului de instrucţie, în baza ordonanţei motivate a procurorului, în cazurile infracţiunilor flagrante. Judecătorul de instrucţie trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acţiuni de urmărire penală în termen de 24 de ore, iar în scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în care sunt argumentate acţiunile de urmărire penală efectuate. În cazul în care sunt temeiuri suficiente, judecătorul de instrucţie, prin încheiere motivată, declară acţiunea de urmărire penală legală sau, după caz, ilegală.

Măsurile procesuale de constrângere aplicate cu autorizarea judecătorului de instrucţie. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie pot fi aplicate măsuri procesuale de constrângere, şi anume:

  • reţinerea persoanei condamnate până la soluţionarea chestiunii privind anularea condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei;
  • amânarea înştiinţării rudelor despre reţinerea persoanei până la 12 ore;
  • suspendarea provizorie din funcţie;
  • aplicarea amenzei judiciare;
  • punerea bunurilor sub sechestru;
  • alte măsuri prevăzute de Codul de procedură penală;

Măsurile operative de investigaţii efectuate cu autorizarea judecătorului de instrucţie. Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează măsurile operative de investigaţii legate de limitarea inviolabilităţii vieţii private a persoanei, pătrunderea în încăpere contrar voinţei persoanelor care locuiesc în ea.

Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se efectuează următoarele măsuri operative de investigaţii:

  • cercetarea domiciliului şi instalarea în el a aparatelor audio şi video, de fotografiat, de filmat etc.;
  • supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice;
  • interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
  • controlul comunicărilor telegrafice şi a altor convorbiri;
  • culegerea informaţiei de instituţiile de telecomunicaţii;

Drept temei pentru a începe procedura autorizării efectuării acţiunilor de urmărire penală, măsurilor operative de investigaţii sau aplicării măsurilor procesuale de constrângere îl constituie ordonanţa motivată a organului investit cu astfel de împuterniciri, în conformitate cu prevederile C.P.P. sau cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii şi cu demersul procurorului, prin care se solicită acordul pentru efectuarea acţiunilor respective.

În partea descriptivă a ordonanţei se descrie:

 - fapta încriminată indicându-se locul, timpul, modul săvârşirii acesteia, forma vinovăţiei;

 - forma vinovăţiei;

 - consecinţele infracţiunii, pe baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală sau măsurile operative de investigaţii necesare pentru a fi efectuate;

 - rezultatele care trebuie să fie obţinute în urma efectuării acestor măsuri;

 - termenul de efectuare a acţiunilor respective;

 - locul efectuării;

 - responsabilii de executare;

 - metodele de fixare  a rezultatelor; 

 - alte date ce au importanţă pentru adoptarea de către judecătorul de instrucţie a unei hotărâri legale şi întemeiate.

 La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni.

Modul de examinare a demersurilor referitoare la efectuarea acţiunilor de urmărire penală, măsurilor operative de investigaţii sau la aplicarea măsurilor procesuale de constrângere. Demersul referitor la efectuarea acţiunilor de urmărire penală, măsurilor operative de investigaţii sau la aplicarea măsurilor procesuale de constrângere se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă, cu participarea procurorului şi, după caz, a reprezentantului organului care exercită activitatea operativă de investigaţii.

La şedinţa de judecată participă persoana internată în instituţia medicală, dacă starea sănătăţii îi permite să participe, persoana în privinţa căreia a fost înaintat demersul privind eliberarea din funcţie sau destituirea, persoana în privinţa căreia se soluţionează chestiunea referitoare la efectuarea măsurilor procesuale de constrângere, apărătorul, reprezentanţii legali şi reprezentanţii persoanelor menţionate.

Demersul referitor la efectuarea cercetării operative a încăperii, interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri trebuie să fie examinat de către judecătorul de instrucţie imediat, dar nu mai târziu de 4 ore de la primirea demersului. În termenul fixat, judecătorul de instrucţie deschide şedinţa de judecată, anunţă care demers va fi examinat şi verifică împuternicirile participanţilor la proces. Procurorul care a înaintat demersul argumentează motivele şi răspunde la întrebările judecătorului de instrucţie şi ale participanţilor la proces. Dacă în şedinţă participă persoane interesele cărora sunt vizate în demers sau apărătorii şi reprezentanţii lor, acestora li se oferă posibilitatea de a da explicaţii.

După efectuarea controlului temeiniciei demersului, judecătorul de instrucţie, prin încheiere, autorizează efectuarea acţiunii de urmărire penală ori a măsurii operative de investigaţii, ori aplicarea măsurilor procesuale de constrângere, sau respinge demersul. Încheierea judecătorului de instrucţie, adoptată în condiţiile arătate mai sus, este definitivă., cu excepţia cazurilor prevăzute de Codul de procedură penală.