Acțiunile unionale sunt acele pârghii,posibilități,mijloace sau prerogative virtuale și legale acordate subiecților dreptului unional, prin care aceștia pot solicita concursul organelor jurisdicționale unionale în vederea apărării prerogativelor sau drepturilor lor sau în vederea supravegherii obiective a respectării legalității de către instituțiile UE.
Acțiunile cu care pot fi sesizate CJUE,Tribunalul sau Tribunalul Funcției Publice pot fi următoarele :
- acțiunile în constatarea încălcării tratatelor unionale de către statele membre
- acțiunea în anulare
- excepția de ilegalitate
- acțiunea în constatarea abținerii nejustificate sau recursul în carență
- acțiunea în despăgubire
- acțiunea preliminară
- acțiunile pentru obținerea aprobării sau avizării
- acțiunea de arbitraj
- acțiunile în legătură cu serviciul introduse de funcționarii unionali
- acțiunea contra sancțiunilor pecuniare
În literatura juridică de specialitate, aceste acțiuni au fost clasificate în funcție de diverse criterii în următoarele categorii :
I.După caracterul contencios sau necontencios al procedurii ce se declanșează prin acțiune, avem:
- Acțiuni directe :
-acțiunile în constatarea încălcării tratatelor unionale de către statele membre
-acțiunile în anulare
-acțiunea în constatarea abținerii nejustificate sau recursul în carență
-acțiunea în despăgubire
-acțiunile introduse de funcționarii unionali în legătură cu serviciul
- Acțiuni indirecte :
-acțiunile preliminare(care,la rândul lor, se clasifică în acțiuni care au ca obiect interpretarea dreptului unional;stabilirea aplicabilității directe a dreptului unional ; valabilitatea dreptului unional secundar)
-acțiunile de solicitare a unor avize, aprobări
II.În funcție de necesitatea parcurgerii unei proceduri prealabile ca o condiție de admisibilitate, distingem între:
-acțiuni care nu necesită parcurgerea unei astfel de etape :acțiunea în despăgubire, acțiunea în anulare
-acțiuni care necesită parcurgerea unei proceduri prealabile : acțiunile în constatarea încălcării tratatelor unionale de către statele membre, acțiunea în constatarea abținerii nejustificate, acțiunile introduse de funcționarii unionali în legătură cu serviciul.
III.În funcție de temeiul juridic pe care se bazează, acțiunile pot fi :
-acțiuni reglementate de tratatele unionale: majoritatea acțiunilor
-acțiuni care își au temeiul într-un contract de compromis sau într-o clauză compromisorie:acțiunile de arbitraj
IV.În funcție de calitatea părților angregate în proces,distingem:
-acțiuni de drept constituțional:când se confruntă state membre, instituții unionale sau state membre cu instituții unionale
-acțiuni de drept administrativ:când apar indivizi(persoane fizice sau juridice) în calitate de reclamanți în fața organelor unionale
V.În funcție de calitatea reclamantului, aproape fiecare acțiune poate fi clasificată în:
-acțiunea introdusă de un reclamant privilegiat(state membre,instituții ale UE)
-acțiune intentată de un reclamant neprivilegiat(persoane fizice sau juridice)
VI.În funcție de prerogativele jurisdicționale recunoscute instanței,avem:
-acțiune de procedură normală(acțiuni în anulare,acțiuni în constatarea omisiunii nejustificate)
-acțiuni de plină jurisdicție(acțiunile în despăgubirea extracontractuală; acțiuni contra sancțiunilor pecuniare;acțiunile introduse de funcționarii unionali).