Activităţile din zona crimei organizate, denumite de anglo-saxoni “criminal” sunt diverse: de la contrabamdă la trafic, prostituţie, proxenetism până la crimă. Toate au în comul cel puţin un aspect: caracterul infracţional. Legătura cu veniturile statului este discutabilă cel puţin din dorinţa fiecărui stat de reprimare a unor astfel de fenomene şi nu legalizare a lor.
Există totuşi o legătură iniţială a practicilor ilegale cu veniturile statului: frauda fiscală. Faza de iniţiere a activităţilor de natura crimei organizate a avut la bază de cele mai multe ori veniturile realizate prin neonorarea sarcinilor fiscale obţinute prin metode şi acte de natura fraudei fiscale. În mod cert, statul este eludat pe toate palierele de manifestare a crimei organizate, dar nu se poate pune problema declarării şi impozitării unor astfel de practici. Pericolul economic şi mai ales cel social primează în faţa nevoii de venituri la dispoziţia statului.
Există însă şi excepţii:
În Olanda, prostituţia este legalizată începând cu anul 1911, declarată şi impozitată. Tot în această ţară, este legalizată şi comercializarea unor cantităţi mici de droguri considerate uşoare (cannabis şi marijuana).
În SUA, prostituţia, deşi este considerată ilegală, este impozitată.
Prin trafic se înţeleg desfaşurarea acelor operaţiuni de comerţ cu produse supuse unui regim de autorizare special. Traficul este o continuare a contrabandei de altădată cu alcool, tutun sau cafea. Şi în cazul contrabandei şi a traficului de arme, droguri, persoane, etc., pierderile de venituri bugetare sunt imense în statele în care sunt proliferate astfel de practici.
Statisticile internaţionale sunt unanim de acord că aceste fenomene, cu toate îngrădirile legislative, iau amploare de la un an la altul. Contrabanda şi traficul au devenit universale. Datele referitoare la traficul de droguri sunt mai mult decât alarmante. Din punctul de vedere al fluxurilor financiare derulate prin astfel de practici, este imposibil de urmărit evoluţia acestora. Dar prin metode indirecte poate fi apreciată dimensiunea fenomenului.
Mărfuri (droguri şi arme) având valori de ordinul miliardelor de dolari pleacă din ţările exportatoare şi nu mai ajung nicaieri. Se evaporă. Impozitele şi taxele care ar trebui percepute în condiţii de legalitate sunt uriaşe. Influenţa veniturilor obţinute dincrima organizată este atât de puternică, încât sisteme financiare naţionale pot fi zguduite, producând pagube imense, cu deosebire în statele central şi sud-americane. În aceste zone s-au creat adevărate spaţii de ilegalitate.
Pe lângă efectul de diminuare şi erodare a veniturilor bugetare, crima organizată are consecinţe nefaste asupra economiei şi vieţii sociale. Se modifică atitudinea şi comportamentul cetătenilor în raport cu statul, mărind riscurile sistemelor fiscale, scăzând eficienţa acestora, concomitent cu asigurarea condiţiilor de instabilitate financiară în mai multe state ale lumii.