Drept

* Regatul Unit neavând Constituţie scrisă, culegerile de texte de drept constituţional reproduc, referindu-se la această ţară, textele care prin obiectul lor privitor la organizarea puterilor publice şi la garantarea libertăţilor individuale sau parlamentare pot fi considerate ca având valoare constituţională. De aceea, reproducem şi noi, în continuare, o serie de texte reprezentative privind sistemul politic britanic, folosind culegerea lui Henri Oberdorff, Les Constitutions de l'Europe des Douze, editată de La Documentation Francaise, Paris, 1992.

Ioan, prin graţia lui Dumnezeu Rege al Angliei, senior al Irlandei, Duce de Normandia şi Aquitania şi conte de Anjou, arhiepiscopilor, episcopilor, abaţilor, conţilor, baronilor, judecătorilor, pădurarilor, şerifilor, magistraţilor, agenţilor, precum şi tuturor reprezentanţilor Regelui, le adresez un salut. Să ştiţi că, inspirat de Dumnezeu, pentru mântuirea sufletului nostru şi al tuturor strămoşilor şi urmaşilor noştri, pentru gloria lui Dumnezeu şi prestigiul Sfintei Biserici, precum şi pentru reformarea Regatului nostru, cu sfatul venerabililor noştri părinţi Ştefan arhiepiscop de Canterbury, primat al Angliei şi cardinal al Sfintei Biserici Romane (urmează numele a 10 prelaţi şi 16 baroni):

1. - In primul rând, noi i-am dăruit lui Dumnezeu şi prin prezenta Chartă noi i-am confirmat, pentru noi şi pentru urmaşii noştri, în perpetuitate, că Biserica Angliei va fi liberă şi că se va bucura de toate drepturile şi libertăţile sale, fără ca acestea să poată fi diminuate, şi astfel noi voim ca să fie respectat ceea ce este de competenţa sa, adică noi am acordat libertatea alegerilor, considerată a fi cea mai mare şi cea mai necesară Bisericii Angliei, din voinţa noastră deplină şi perpetuă, înainte ca discordia care s-a ridicat între noi şi baroni, şi astfel noi voim ca acestea să fie reconfirmate prin această Chartă, pentru ca să le păstreze şi să le deţină, ei şi urmaşii lor, din partea noastră şi a urmaşilor noştri.
2. - Dacă vreunul dintre conţii sau baronii noştri, sau oricare Cavaler de vază, va muri, şi în momentul morţii sale moştenitorul său va fi major, şi el va trebui să-şi respecte îndatoririle, acesta va intra în posesia moştenirii sale potrivit vechilor îndatoriri.
3. - Dar dacă moştenitorul unuia dintre cei amintiţi se găseşte la vârsta minorităţii, şi este sub tutelă, el va fi pus în posesia moştenirii sale când va ajunge la majorat, fără îndatoriri şi fără finanţe.
4. - Acela care va avea păstrarea pământului unui moştenitor minor nu va culege din pământul acestui moştenitor decât un venit raţional, numai lucrurile care se obişnuiesc în mod curent, şi servicii rezonabile, şi fără a se aduce prejudicii oamenilor şi bunurilor.
5. - Moştenitorii se vor căsători fără mezalianţe, în aşa fel încât rudele cele mai apropiate să fie informate înainte de a se contracta o căsătorie.
6. - Şi văduva va primi imediat după moartea soţului său şi fără dificultăţi dota sa propter nuptias şi moştenirea sa, fără ca ea să fie obligată să plătească nimic pentru partea de avere care i-a fost lăsată, pentru dota propter nuptias şi pentru moştenirea sa, precum şi pentru moştenirea pe care ea împreună cu soţul său o aveau în posesie în ziua decesului soţului.
7. - Nici noi, nici judecătorii împuterniciţi în numele nostru, nu vom confisca pentru datorii, pământ sau rentă, atâta timp cât mobilele debitorului ar ajunge pentru acoperirea datoriei.
8. - Nici o plată de sume de bani şi nici o prestaţie nu vor fi stabilite în Regatul nostru fără consimţământul Consiliului comun al Regatului nostru, afară de cazul că aceasta ar trebui să se facă pentru răscumpărarea persoanei noastre, armurii de cavaler a fiului nostru mai mare şi pentru căsătoria fiicei noastre mai mari, dar numai o singură dată; în aceste cazuri nu se va preleva decât un ajutor rezonabil; în felul acesta se va proceda şi pentru sprijinirea cetăţii Londrei.
9. - Şi oraşul Londra se va bucura de toate libertăţile sale străvechi şi obiceiurile libere, atât pe pământ cât şi pe apă. În afară de aceasta, noi dorim să concedăm ca toate celelalte cetăţi, târguri, oraşe şi porturi să aibă toate libertăţile lor şi obiceiurile lor libere.
10. - Şi, pentru a întruni acceptarea Consiliului comun al Regatului, cu privire la stabilirea unor îndatoriri băneşti, în alt mod decât în cele trei cazuri amintite, sau cu privire la stabilirea unei contribuţii, noi vom aduce acest lucru la cunoştinţă arhiepiscopilor, episcopilor, abaţilor, conţilor şi altor baroni ai Regatului, individual, pe cale de scrisori; şi, în afară de aceasta, noi vom aduce la cunoştinţă, prin şerifii şi împuterniciţii noştri (acest lucru), tuturor acelora care recunosc stăpânirea noastră, fixând o anumită zi şi cu un răgaz de 40 de zile cel puţin, şi într-un anumit loc; şi în toate cazurile, noi vom arăta cauza acestui anunţ; şi anunţul fiind făcut, se va proceda în ziua stabilită, la rezolvarea problemei, potrivit sfatului celor care vor fi prezenţi, chiar dacă nu au venit toţi cei care au fost înştiinţaţi.
11. -Noi nu vom conceda nimănui permisiunea de a stabili o contribuţie asupra oamenilor liberi, decât pentru răscumpărarea persoanei sale, armurii de cavaler a fiului mai mare şi pentru căsătoria fiicei sale mai mari, numai o singură dată; şi în asemenea cazuri, (acesta) trebuie să fie un ajutor rezonabil.
12. -Nimeni nu va fi obligat să efectueze mai multe servicii decât acelea la care este îndrituit de fieful său de cavaler, sau de o altă poziţie de om liber.
13. - Tribunalul pentru plângeri comune nu va mai urma Curtea noastră, ci va ţine (şedinţele sale de judecată) într-un loc determinat.

18-Procedurile judiciare de novel disseisin, mort d’ancester şi darrein presentment nu vor fi

folosite decât în acele comitate de care depind părţile şi în felul următor: noi sau, dacă noi ne aflăm în afara Regatului, Marele nostru judecător, vom trimite doi judecători de patru ori pe an, în fiecare comitat, care împreună cu patru cavaleri ai comitatului, aleşi de către comitat, vor reuni în ziua şi la locul (stabilit), respectivele tribunale (cu juri).

20. - Un om liber nu va putea fi obligat la o amendă pentru un delict minor, decât potrivit importanţei delictului; iar pentru un delict mai grav, el va fi obligat la amendă în conformitate cu gravitatea delictului, în afară de cazul în care prejudiciul a fost acoperit; în acelaşi fel se va proceda pentru un negustor, cu excepţia mărfii sale, şi pentru un om simplu, cu excepţia bunurilor sale agricole.
21. - Conţii şi baronii nu vor putea fi supuşi unor amenzi decât de către egalii lor şi potrivit importanţei delictului.
22. - Nici un oraş şi nici un om nu va fi silit să construiască punţi peste râuri, cu excepţia acelora pe

care trebuie să le facă potrivit cutumei.

24. -Nici un şerif, poliţist, anchetator, sau oricare altul dintre agenţii noştri, nu vor putea organiza şedinţă judecătorească în numele Coroanei noastre.
25. -Toate comitatele, sutele, wapentacks şi zecile, vor rămâne la vechile rente, fără creşteri, fiind exceptate pământurile domeniului nostru.
26. - Nici un şerif sau împuternicit, sau orice altă persoană, nu vor putea lua caii sau căruţa unui om liber pentru a efectua cărăuşie, decât cu asentimentul acestui om.
27. -Nici noi, nici împuterniciţii noştri nu vom lua lemnul altuia pentru folosinţa castelelor noastre sau pentru alte scopuri, fără voinţa celui căruia acest lemn îi aparţine.
28. - Nu va fi decât o singură măsură pentru vin, în tot Regatul nostru, o măsură pentru bere, o măsură pentru grâu, quarter-ul din Londra, şi o singură lăţime pentru postavul vopsit, şi pentru peşte, ceea ce înseamnă două aune** între liziere; se va proceda în felul acesta atât pentru greutate, cât şi pentru măsuri.
29. -Nu se va plăti nimic şi nici nu se va pretinde nimic în viitor pentru un document de                                                                                                              anchetă

(writ) asupra vieţii sau membrilor, ci el va fi acordat gratuit şi niciodată refuzat.

39. - Nici un om liber nu va fi arestat, nici întemniţat sau privat de bunurile sale, sau declarat în afara legii, ori exilat, sau lezat, indiferent de manieră, şi noi nu vom merge niciodată împotriva lui, şi nici nu vom trimite pe cineva împotriva lui fără o judecată loială a egalilor săi, în conformitate cu legea ţării.
40. - Noi nu vom vinde, nici nu vom refuza, şi nici nu vom deferi nimănui, dreptul la justiţie.
41. - Toţi negustorii vor putea, în mod liber şi în deplină siguranţă, să iasă din Anglia şi să intre în Anglia, să locuiască aci şi să traverseze Anglia, atât pe apă cât şi pe pământ, pentru a cumpăra sau pentru a vinde, fără nici o taxă, potrivit cutumelor vechi şi drepte, cu excepţia timpului de război şi dacă ei provin dintr-o ţară care este în război împotriva noastră.
42. -Va fi permis, în viitor, tuturor persoanelor, să iasă din Regatul nostru şi să revină                                                                                                    aici, în mod

liber şi în deplină siguranţă, pe pământ şi pe apă, tefere şi nevătămate, excepţie fiind în timp de război, pentru puţin timp, în scopul binelui comun al Regatului.

44.- Oamenii care locuiesc dincolo de pădurea noastră nu vor compare, de acum înainte, niciodată, în faţa judecătorilor pădurii, pentru avertismente generale, ci numai dacă sunt interesaţi în proces, sau dacă ei au constituit cauţiuni pentru persoanele sau lucrurile care privesc pădurea.

46.- Toţi baronii care au întemeiat mănăstiri, în legătură cu care ei posedă documente din partea regilor Angliei sau asupra cărora ei exercită o îndelungată posesie, vor asigura conservarea acestor mânăstiri când ele vor fi devenit vacante, aşa cum ele trebuie să le aibă.

60.- Toate cutumele menţionate mai sus şi libertăţile pe care noi le-am stabilit pentru a fi respectate, faţă de oamenii noştri, în Regatul nostru, în măsura în care ne aparţine, vor fi respectate de către toţi în Regatul nostru, clerici şi laici, faţă de cei aflaţi sub jurisdicţia lor, în măsura în care ele le revin.