În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
  1. Noţiunea raportului juridic de muncă şi caracteristicile lui

Relaţiile sociale care iau naştere în cadrul prestării muncii salariate capătă forma raporturilor juridice. La studierea raportului juridic de muncă trebuie să evidenţiem specificul, prin care el se diferenţiază de alte raporturi juridice.

Caracteristicile raportului de muncă sînt:

  • Prestarea muncii în calitate de salariat
  • Includerea salariatului în colectivul de muncă
  • Subordonarea salariatului ordinii interioare de muncă
  • Executarea unei munci de un anumit gen stipulată la încheierea contractului de muncă
  • Obligaţia salariatului de a executa o anumită sarcină normativă într-o anumită perioadă de timp.

Conţinutul raportului juridic de muncă constituie totalitatea drepturilor şi obligaţiilor salariatului. Raportul juridic de muncă se naşte, de regulă, în baza unui act juridic, însă în unele cazuri, pentru apariţia raportului juridic de muncă este necesară existenţa cîtorva fapte juridice. Legislaţia muncii reglementează nu numai relaţiile sociale de muncă ci şi alte relaţii sociale conexe cu cele de muncă şi legate strîns de ele ( protecţia muncii, soluţionarea litigiilor de muncă).

Trăsăturile raportului juridic de muncă sînt următoarele:

  • Ia naştere prin încheierea unui contract individual de muncă;
  • În contract sînt reflectate principii şi norme al dreptului muncii;
  • Este un raport bilateral;
  • Are subiecţi distincţi;
  • Unul dintre subiecţi este întotdeauna persoana fizică;
  • Este un raport oneros;
  • Are un caracter sinalagmatic;
  • Are un caracter continuu;
  • Are un caracter neîntrerupt;
  • Este o relaţie de subordonare a salaraiatului faţă de angajator.
    1. Clasificarea raporturilor juridice de muncă

Raporturile juridice de muncă se clasifică în felul următor:1) după conţinut; 2) după structură; 3) după provenienţă. După conţinut - tipice şi atipice. După structură - subiect, obiect, conţinut. După provenienţă - individual şi colectiv.

  1. Elementele raportului juridic de muncă

Elementele raportului juridic de muncă sunt: Subiectul - salariatul şi angajatorul, Obiectul - conduita participanţilor la raportul juridic de muncă, prestarea muncii de către salariat şi salarizarea muncii de către angajator, Conţinutul - drepturile şi obligaţiile ce le revin subiecţilor raportului juridic de muncă.

  1. Apariţia, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor juridice de muncă

Raporturile juridice de muncă dintre salariat şi angajator apar în baza contractului, încheiat potrivit Codului muncii. Apariţia raportului juridic de muncă are o importanţă deosebită pentru fiecare persoană fizică, deoarece acesta îi conferă un nou statut social, statutul de salariat. Modificarea raportului juridic de muncă se produce de regulă, cu acordul părţilor. Dacă iniţiativa vine de la patron, se cere consimţămîntul prealabil al salariatului, şi invers dacă iniţiativa vine din partea salariatului se cere acordul patronului (art.68 CM al RM). În cazul necesităţii de a efectua lucrări : pentru apărarea ţării, pentru preîntîmpinarea unei avarii de producţie sau a unei calamităţi naturale; pentru înlăturarea unor situaţii care ar putea periclita buna funcţionare a serviciilor de aprovizionare cu apă şi energie electrică etc. (art.104, alin.2 lit.a şi b CM al RM), angajatorul poate schimba temporar, pe o perioadă de cel mult o lună, locul şi specificul muncii salariatului fără consimţămîntul acestuia şi fără operarea modificărilor respective în contractul de muncă. Suspendarea contractului de muncă presupune încetarea temporară a unor efecte ale contractului - prestarea muncii de către salariat şi plata drepturilor salariale de către angajator (art.75 CM RM) şi are drept consecinţă suspendarea raporturilor juridice de muncă. La baza suspendării raporturilor juridice de muncă poate sta acordul părţilor, iniţiativa uneia dintre părţi, dar şi circumstanţele ce nu depind de voinţa părţilor (art.76,77,78 CM RM). Raporturile juridice de muncă încetează o dată cu încetarea faptelor juridice care le-au dat naştere - a contractelor de muncă. Contractul de muncă, în conformitate cu prevederile Codului muncii, încetează: la acordul părţilor, din iniţiativa uneia din părţi, (art.85,86 CM RM), în circumstanţe ce nu depinde de voinţa părţilor (art.82, 305, 310 CM

rM).

Loading...