loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În România, Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

 Propunerile de candidaţi pentru alegerea preşedintelui se depun la Biroul electoral Central cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor; propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:

  • ”sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora ce au propus candidatul, sau după caz, de candidatul independent;
  • cuprind numele şi prenumele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
  • sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, precum şi de lista sau listele susţinătorilor al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători”[1].

Procedura de alegere a Preşedintelui României – legiuitorul constituant a statuat pentru alegerea preşedintelui sufragiul cu două tururi de scrutin:

-”este declarat ales candidatul ce a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale;

-în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur; este declarat ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi”[2].

Prima condiţie care trebuie realizată pentru declanşarea procedurii de alegere a Preşedintelui României este cea de stabilire a datei alegerilor. Această dată se stabileşte astfel încât până la termenul stabilit ca zi a alegerii să se poată realiza toate operaţiunile prevăzute de lege, care premerg votarea propriu-zisă:

  • întocmirea şi afişarea listelor electorale;
  • constituirea birourilor electorale;
  • propunerile de candidaturi;
  • stabilirea modelului buletinului de vot şi tipărirea acestuia în numărul de exemplare necesar;
  • desfăşurarea campaniei electorale.

Data alegerii Preşedintelui României se stabileşte şi se aduce la cunoştinţa publică de către Guvern şi poate avea loc la aceiaşi dată cu alegerea deputaţilor şi senatorilor sau la o dată diferită.

A doua acţiune necesară în organizarea alegerii Preşedintelui României priveşte stabilirea numărului, delimitarea şi numerotarea circumscripţiilor electorale şi a secţiilor de votare. Legea stabileşte un număr de 42 de circumscripţii electorale numerotate de la 1 la 42, fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti constituind o circumscripţie electorală.

În vederea execritării dreptului de vot se organizează secţii de votare în comune, oraşe şi municipii. Ele sunt delimitate în aşa fel încât să ofere posibilitatea ca toti alegătorii să voteze în aceiaşi zi, fiecare secţiune cuprinzând maxim 2000 de alegători.

Secţiile de votare se organizează şi pe lângă unităţi militare, spitale, maternităţi, cămine de bătrâni, în staţiile de cale ferată, autogări, porturi şi aeroporturi, pe lângă căminele de studenţi sau elevi, pe lângă misiunile diplomatice, pe navele aflate în navigaţie în ziua alegerilor.

Delimitarea secţiilor de votare se face de către primari, iar numerotarea lor şi aducerea la cunoştinţa publica se fac de către prefect.

O altă operaţiune foarte importantă în procedura electorală este întocmirea listelor electorale permanente, care cuprind toţi alegătorii cu drept de vot care domiciliază în localitate. Aceste liste se întocmesc de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin formaţiunile de evidenţă a populaţiei, la comune pe sate, iar la oraşe pe stradă şi se păstrează la sediul consiliului local.

Asigurând corecta întocmire a listelor electorale permanente, legea permite verificarea înscrierii în liste a cetăţenilor.

Legea electorală permite cetăţenilor să voteze în localitatea unde se află la data votării. Evidenţa cetăţenilor în acest caz se realizează prin liste electorale speciale care se întocmesc de biroul electoral al secţiei de votare.

Pentru exercitarea dreptului de vot alegătorii folosesc cărţile de alegător, legitimaţiile electorale, personale şi permanente, valabile pentru toate consultările electorale, potrivit numărului de scrutine prevăzute în cuprinsul lor.

Legea electorală instituie structuri organizatorice care se ocupă de organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Acestea sunt:

  • Biroul Electoral Central;
  • Birourile electorale de circumscripţie;
  • Birourile electorale ale secţiilor de votare.
  1. Biroul Electoral Central (BEC) este alcătuit din 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor şi alianţelor politice. Are următoarele atribuţii principale:
  • ”veghează la actualizarea listelor electorale;
  • urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegerea Preşedintelui României pe întreg teritoriul ţării;
  • asigură aplicarea lor uniformă;
  • constată respectarea prevederilor legii cu privire la depunerea candidaturilor şi înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii;
  • comunică birourilor electorale de circumscripţie candidaturile înregistrate şi le face cunoscute prin presă;
  • rezolvă întâmpinările la propria activitate şi contestaţiile trimise de birourile electorale de circumscripţie;
  • soluţiile date sunt definitive;
  • centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia necesară validării mandatului de Preşedinte al României”[3].
  1. b) Birourile electorale de circumscripţie – un birou electoral de circumscripţie este alcătuit din 3 judecători şi din cel mult 7 reprezentanţi ai partidelor şi alianţelor politice care participă la alegri în judeţ sau Municipiul Bucureşti. Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii principale:
  • fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege, în termen de 5 zile de la primirea comunicării privind candidaturile înregistrate la Biroul Electoral Central;
  • rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;
  • distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea „VOTAT”;
  • centralizează rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi iniţiază Biroului Eelctoral Central procesele verbale cuprinzând aceste rezultate, precum şi întâmpinările, contestaţiile, procesele verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare”[4].
  1. c) Biroul electoral al secţiilor de votare – conduce operaţiunile de alegere ce se desfăşoară în cadrul secţiilor de votare. Este alcătuit dintr-un preşedinte, un înlocuitor al acestuia şi cel mult 7 membri. Principalele atribuţii sunt:
  • „primesc copia listelor electorale de la autorităţile care le-au întocmit şi cărţile de alegător neridicate, iar de la biroul electoral de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegătorii ce urmează să voteze la secţia de votare;
  • iau toate măsurile de ordine în locatia secţiei de votare şi în jurul acesteia”[5].

Semnele electorale îi ajută pe alegători în ziua votării să identifice mai uşor partidul sau alianţa politică pe care o preferă, ori candidatul independent preferat. Conţinutul şi grafica semnului electoral sunt stabilite de către partidul, formaţiunile politice sau candidatul independent, iar acestea nu trebuie să fie contrară ordinii de drept.

Ştampilele electorale sunt necesare bunei desfăşurări a operaţiunilor de votare. Legea stabileşte două categorii de ştampile - ştampila de control a secţiei şi ştampila cu menţiunea „votat”:

  • ştampila de control – a secţiei de votare identifică o anumită secţie de votare, se aplică de către preşedintele biroului secţiei de votare pe o pagină a buletinului de vot; buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila devin nule;
  • ştampila cu menţiunea „votat” – se foloseşte în ziua votării; aplicarea ei de către alegători în patrulaterul de pe buletinul de vot însemnând vot „pentru”.

Campania electorală începe odată cu publicarea actului prin care s-a stabilit data alegerilor şi se încheie cu 2 zile înaintea zilei votării.

Primarii au obligaţia ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale să stabilească locuri speciale de afişaj electoral. Aceste locuri sunt stabilite în pieţe, pe stradă şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, asigurându-se ca ele să nu stânjenească buna circulaţie pe drumurile publice sau alte activităţi.

Legea stabileşte reguli privind dimensiunile afişelor electorale, interzice afişele electorale care îmbină culorile astfel încât să evoce steagul României sau al altui stat, obligă poliţia să asigure integritatea panourilor şi afişelor electorale.

Buletinele de vot se tipăresc potrivit modelului stabilit de lege.

Votarea se realizează la secţiile de votare, într-o singură zi, care poate fi numai duminica, între orele 7 şi 21.

 

[1]  Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României rebublicată, Monitorul Oficial nr. 650 din 12 septembrie 2011;

[2]  www.scritube.com

[3]  Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României rebublicată, Monitorul Oficial nr. 650 din 12 septembrie 2011;

[4]  Ibidem;

[5] Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României rebublicată, Monitorul Oficial nr. 650 din 12 septembrie 2011

Loading...