loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Prin Administraţia Prezidenţială se înţelege serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui României pentru îndeplinirea atribuţiilor sale.

Activitatea Administraţiei Prezidenţiale este reglementată de Legea 47/1994 republicată privind serviciile din subordinea Preşedintelui României potrivit căreia : ”pentru exercitarea de către Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituţia României şi alte legi se organizează şi funcţionează Administraţia prezidenţială”[1].

Administraţia Prezidenţială este instituţie publică, cu personalitate juridică proprie aflată la dispoziţia Preşedintelui României pentru îndeplinirea atribuţiilor sale. Este organizată sub formă de departamente şi compartimente care asigură condiţiile organizatorice, de specialitate şi material pentru desfăşurarea corespunzătoare şi în bune condiţii a activităţii Preşedintelui României. Aceste departamente şi compartimente sunt conduse de către consilieri prezidenţiali şi/sau consilieri de stat.

Principalele atribuţii generale ale departamentelor şi compartimentelor din cadrul Administraţiei prezidenţiale sunt următoarele:

  • ”stabilirea agendei Preşedintelui României;
  • elaborarea de rapoarte, studii şi sinteze privind apărarea şi siguranţa naţională;
  • analiza constituţionalităţii legilor înaintate spre promulgare;
  • elaborarea de rapoarte, studii şi sinteze privind relaţiile cu autoritţile publice, opinia publică, organizaţii interne şi internaţionale, potrivit competenţelor;
  • organizarea şi desfăşurarea activităţilor de relaţii cu presa şi relaţii cu publicul;
  • organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protocol;
  • asigurarea şi gestionarea resurselor umane, material şi financiare;
  • administrarea spatiilor Palatului Cotroceni şi asigurarea serviciilor auxiliare;
  • organizarea activităţilor de registratură şi arhivă”[2].

Nivelurile organizatorice ale administraţiei Prezidenţiale sunt următoarele:

  • departamente;
  • compartimente independente şi compartimente în cadrul departamentelor;
  • direcţii, servicii şi birouri organizate în cadrul departamentelor.

Aceste departamente şi compartimente din cadrul Administaţiei prezidenţiale se înfiinţează în funcţie de priorităţile Preşedintelui României, iar structurile de conducere ale lor sunt compuse din:

  • consilier prezidenţial – cu rang de ministru;
  • consilier de stat – cu rang de secretar de stat;
  • director, şef serviciu, şer birou.

Organizarea serviciilor Administraţiei Prezidenţiale se prezintă astfel:

  1. ”Cancelaria Preşedintelui:
  • Cabinet de lucru al Preşedintelui României;
  • Corespondenţă – documente;
  • Cultură – Culte;
  1. Compartimentul Protocol;
  2. Compartimentul Cancelaria-Ordinelor;
  3. Departamentul Securitate Naţională:
  • Compartimentul Securitate Naţională;
  • Directorul Oficiului pentru Informaţii Integrate;
  • Structura de Protecţie a Informaţiilor Clasificate (Funcţionarul de securitate);
  • Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
  1. Departamentul Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă;
  2. Departamentul Constituţional Legislativ:
  • Relaţia cu autorităţile statului;
  • Acte prezidenţiale;
  • Reprezentarea în instanţe a Preşedintelui României şi Administraţiei Prezidenţiale;
  1. Departamentul pentru Relaţia cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă:
  • Compartimentul probleme cetăţeneşti;
  • Compartiment pentru promovarea sportului;
  1. Departamentul Planificare şi Analiză Politică;
  2. Departamentul relaţii Internaţionale şi Politici Europene;
  3. Departamentul Politici Economice şi Sociale;
  4. Departamentul de Sănătate Publică;
  5. Departamentul de Educaţie şi Cercetare;
  6. Departamentul de Comunicare Publică:
  • Compartimetul Evaluarea Comunicării;
  • Compartimentul Relaţia cu presa, Evenimente, Acreditări;
  • Compartimentul Administrare pagină internet/ Documentare/ Bibliotecă;
  1. Departamentul Managementul Resurselor:
  • Compartimentul Audit intern;
  • Compartiment Juridic;
  • Birou de Resurse Umane;
  • Direcţia Economică;
  • Direcţia Tehnică şi Administrativă”[3].

CANCELARIA PREŞEDINTELUI elaborează şi coordonează agenda de lucru a Preşedintelui României, în colaborare cu departamentele şi compartimentele instituţiei Prezidenţiale, asigură legătura Preşedintelui României cu instituţiile statului în vederea rezolvării tuturor solicitărilor adresate acestuia, elaborează notele de propuneri pentru marcarea unor date şi moment importante în viaţa social-politică a ţării.

Cancelaria Preşedintelui are în componenţă următoarele structuri:

  1. Cabinetul de lucru al Preşedintelui României;
  2. Corespondenţă – Documente;
  3. Cultură – Culte.

Cabinetul de lucru al Preşedintelui României are următoarele atribuţii principale:

  • ”stabileşte agenda Preşedintelui României, în colaborare cu toate departamentele şi compartimentele din cadrul Administraţiei Prezidenţiale;
  • comunică programul Preşedintelui României, departamentelor şi compartimentelor implicate în desfăşurarea activităţilor cuprinse în agenda Preşedintelui;
  • organizează şi întocmeşte, în colaborarea cu Departamentul Relaţii Internaţionale şi Compartimentul Protocol calendarul vizitelor în ţară la nivel de şef de stat şi ale Preşedintelui României peste hotare;
  • asigură legătura Preşedintelui României cu instituţiile statului în vederea rezolvării tuturor solicitărilor adresate acestuia;
  • participă alături de Preşedintele României sau în numele acestuia la diferite manifestări;
  • elaborează notele de propuneri pentru marcarea unor date şi moment importante în viaţa social-politică a ţării;
  • verifică şi aprobă propunerile pentru persoanele care urmează a fi felicitate de Preşedintele României şi răspunsurile la felicitările adresate acestuia cu prilejul Zilei Naţionale, Anului Nou etc.;
  • transmite Preşedintelui României, în vederea semnării, Mesajele Preşedintelui, elaborate de către departamentele şi compartimentele Administraţiei Prezidenţiale;
  • elaborează şi redactează notele de însoţire pentru mesajele semnate de Preşedintele României;
  • expediază mesajele semnate de preşedintele României”[4].

DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII NAŢIONALE reprezintă strucura specializată în cadrul Administraţiei Prezidenţiale destinată asigurării îndeplinirii de către Preşedintele României a prerogativelor conferite de Constituţie în domeniul general al securităţii naţionale şi al calităţii de Comandant al Forţelor Armate.

Instrumental principal prin care Preşedintele României îşi îndeplineşte atribuţiile constituţionale în acest domeniu îl reprezintă Strategia de Securitate Naţională.

DEPARTAMENTUL AFACERI STRATEGICE, SECURITATE ŞI POLITICĂ EXTERNĂ este o structură în cadrul Administraţieie Prezidenţiale care asigură definirea posturii strategice a României şi raportarea sa la conflictele în evoluţie şi crizele internaţionale.

Atribuţiile principale ale Departamentului Afaceri Strategice, Securitate şi Politică externă sunt:

  • ”elaborează şi fundamentează trăsăturile generale ale profilului strategic al României;
  • elaborează, ajustează şi aduce la zi strategiile integrate de politică externă, securitate şi apărare ale României;
  • fundamentează strategiile particulare şi reacţiile în situaţii de conflict;
  • analizează, evaluează, elaborează şi argumentează opţiuni de decizie în situaţii de criză;
  • identifică nişele de oportunitate pentru România la nivel strategic;
  • asigură abordarea integrată şi necontradictorie a situaţiilor de conflict;
  • analizează conflictele din regiunile de interes strategic ale României, a ameninţărilor pe care le pot proiecta şi a modului de prevenire şi reacţie;
  • asigură baza conceptual a abordării temelor de relevanţă strategic pentru România;
  • participă la dezbaterile şi evaluările instituţiilor cu atribuţii în domeniu, pe baza mandatului Preşedintelui României”[5].

 

DEPARTAMENTUL CONSTITUŢIONAL-LEGISLATIV asigură îndeplinirea de către Preşedintele României a prerogativelor care îi revin prin Constituţie referitoare la promulgarea legilor, numirea şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice, revizuirea Constituţiei, procedure legislative parlamentare, cereri de graţiere, dizolvarea parlamentului, măsuri în domeniul apărării sau cu caracter excepţional, încheierea tratatelor înternaţionale şi trimiterea lor spre ratificare, reprezentarea Preşedintelui în procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi la Curtea Constituţională, etc..

DEPARTAMENTUL PENTRU RELAŢIA CU AUTORITĂŢILE PUBLICE ŞI SOCIETATEA CIVILĂ este o structură în cadrul Administraţiei prezidenţiale care contribuie la definirea raporturilor şi realizarea dialogului cu Parlamentul, Guvernul, partidele politice, administraţia publică locală şi organizaţiile neguvernamentale. De asemenea, asigură relaţia Preşedintelui României cu departamentele minorităţilor naţionale din cadrul Parlamentului României, Guvernului României, autorităţilor locale şi altor instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi cu partidele politice, ambasadele, consulatele şi diferitele organizaţii internaţionale în ceea ce priveşte domeniul de expertiză.

Personalul Administraţiei Prezidenţiale poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de Preşedintele României şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate. Retragerea încrederii Preşedintelui României are ca efect revocarea încadrării, precum şi încetarea detaşării/delegării, eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului individual de muncă, după caz.

Consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat sunt numiţi sau eliberaţi din funcţie de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, respective Decizie prezidenţială.

”În cadrul Administraţiei Prezidenţiale, se emit:

  • decrete ale Preşedintelui României potrivit Constituţiei şi/sau legii;
  • decizii ale preşedintelui României pentru încadrarea sau luare altor măsuri de ordin legislativ privind consilierii de stat, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Administraţiei prezidenţiale, regulamentul de Ordine Interioară al Administraţiei prezidenţiale, numirea unor comisii prezidenţiale;
  • dispoziţii în aplicarea unei măsuri aprobate în prealabil sau sunt dispuse de Preşedintele României;
  • decizii şi dispoziţii ale ordonatorului principal de credite;
  • ordin în oricare altă situaţie.”[6]

Preşedintele României poate constitui în vederea elaborării de studii şi/sau sinteze ştiinţifice, prin decizie, comisii prezidenţiale pe o perioadă determinată sau nedeterminată, cu obiect de activitate prevăzut în decizie de constituire.

 

[1]  Legea nr.47/1994 republicată privind serviciile din subordinea Președintelui României, art. 1, alin. (1);

[2]  Regulamentul de organizare și funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale, Administraţia Prezidenţială, București, 2012, Capitolul I, art. 6;

[3] Regulamentul de organizare și funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale, Administraţia Prezidenţială, București, 2012,Capitolul II, art. 10;

[4]  Regulamentul de organizare și funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale, Administraţia Prezidenţială, București, 2012, Capitolul III;

[5]Regulamentul de organizare și funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale, Administraţia Prezidenţială, București, 2012, Capitolul III;

[6]  Regulamentul de organizare și funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale, Administraţia Prezidenţială, București, 2012, Capitolul IV, art. 19;

Loading...