loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

OSCE este cea mai mare organizaţie europeană, ce cuprinde  56 de state, din Europa,  Asia  Centrală  şi America  de Nord, fiind în același timp cea mai  mare organizaţie regională de securitate din lume.

Iniţial,  Organizaţia pentru  Securitate  şi Cooperare  în Europa  a fost o Conferinţă ce purta acelaşi  nume  (CSCE), creată în anul 1975 la  Helsinki,  cu  participarea  a  35  de  state.

 Cu timpul,  în  anii  ’90,  odată   cu adoptarea Cartei  de la  Paris,  această Conferinţă  s-a instituţionalizat, prin  apariţia  a noi   structuri  şi organe permanente. 

Adoptarea  denumirii de Organizaţia  pentru  Securitate  şi  Cooperare în  Europa   s-a hotărât în cadrul Conferinţei de la Budapesta (1994). Evoluţiile pe  planul  securităţii  europene apărute în anii ‘90 au impus schimbări fundamentale atât  în ceea ce priveşte structura şi caracterul instituţional  al  procesului început  la  Helsinki, cât şi rolul acestuia. În materia drepturilor omului însă, accentul este pus pe dimensiunea  afirmativă,  de consacrare a drepturilor  omului, iar  nu pe dimensiunea  de garantare  şi  apărare concretă a drepturilor  omului (deşi această a doua dimensiune nu este total absentă).

Au competenţe în domeniul  drepturilor  omului atât organele  cu atribuţii generale ale OSCE, cât şi organele specializate în materie

OSCE dispune de organisme care nu au competențe exclusive în materia drepturilor omului, dar care intervin în acest domeniu, si anume:  Reuniunile  şefilor de  stat  sau  de guvern; Consiliul; Comitetul Înalţilor Funcţionari.

Reuniunile la vârf sunt organizate periodic, la ele participând şefii de stat sau de guvern din statele membre. În cadrul acestor reuniuni la vârf, sunt adoptate acte internaţionale politice şi juridice, cu valoare de soft law, care consacră  drepturile omului.

Consiliul este  un organ principal al  OSCE, compus  din miniştrii afacerilor  externe ai  statelor  membre.  Potrivit Documentului Reuniunii de  la   Praga   a  Consiliului CSCE asupra   dezvoltării   ulterioare   a instituţiilor  şi structurilor  CSCE, Consiliul poate,  în scopul  creşterii capacităţii OSCE de a garanta drepturile omului, democraţia şi statul de drept prin  mijloace  paşnice, să ia  măsurile  necesare, dacă este cazul fără consimţământul statului în cauză, în caz de violare flagrantă, gravă   şi  persistentă  a  angajamentelor  corespunzătoare  din  cadrul OSCE Astfel de acţiuni constau  în declaraţii politice sau alte măsuri de natură politică,  aplicate  în afara  teritoriului  statului  în cauză.  Aceste acţiuni  nu  derogă  cu  nimic  de  la  celelalte  mecanisme existente  în cadrul OSCE

Comitetul Înalţilor Funcţionari este  un organ  principal al OSCE, compus din reprezentanţii statelor membre.  Potrivit Documentului Reuniunii de la Praga a Consiliului CSCE asupra dezvoltării ulterioare a instituţiilor şi structurilor CSCE, Comitetul Înalţilor Funcţionari poate, în scopul  creşterii   capacităţii   OSCE de  a  garanta  drepturile   omului, democraţia  şi statul  de  drept  prin  mijloace  paşnice, să ia  măsurile necesare, dacă este cazul fără consimţământul statului în cauză, în caz de violare  flagrantă[1],  gravă  şi  persistentă  a  angajamentelor corespunzătoare  din  cadrul   OSCE .

 Astfel   de  acţiuni  constau  în declaraţii  politice  sau  alte  măsuri  de  naturã  politicã,  aplicate  în  afara teritoriului statului  în cauză.

 Aceste acţiuni nu derogă  cu nimic de la celelalte mecanisme existente în cadrul OSCE.

 

 

[1] Aurescu Bogdan, Bolintineanu Alexandru, Năstase Adrian, op. cit., p. 78;

Loading...