Datorită forţei deosebite a orientării asociale a recidiviştilor, criminalitatea de recidivă constituie nucleul criminalităţii.
Proporţia criminalităţii recidiviştilor în criminalitatea generală este de adică 25% din crimele înregistrate sunt săvîşite de recidivişti.
În structura criminalităţii recidiviştilor predomină furturile, violenţa cupidă (jafuri, tîlhării etc.) şi huliganismul, cu o pondere de aproximativ 2/3.
Agravarea comportamentului criminal o dată cu săvîrşirea unor fapte criminale repetate este prezentă în cazurile în care prima condamnare survine la vîrsta de minor şi tinde să se atenueze pe măsura înaintării în vîrstă, îndeosebi după 45 de ani.
O altă regularitate proprie acestui tip de criminalitate rezidă în tendinţa recidivei de a deveni cupidă şi mai puţin violentă, din cauza pedepselor aspre stabilite pentru crimele de violenţă, profitabilităţii reduse, probabilităţii sporite de demascare, precum şi pierderea capacităţilor fizice ca urmare a îmbătrînirii.
