loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Deşi fenomenul îşi are obîrşia într-un trecut îndepărtat, termenul de criminal profesionist se pare că a fost utilizat pentru prima dată în secolul al XIX-lea de către şeful siguranţei franceze François Vidocq.

Criminalitatea profesională constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii care constă în asigurarea existenţei pe cale criminală, ceea ce înseamnă că pentru criminalii profesionişti activitatea criminală constituie sursa definitorie de existenţă.

Potrivit criminologului rus A. I. Gurov, profesionalismul criminal posedă următoarele trăsături distinctive:

  • activitate criminală permanentă (îndeletnicire criminală);
  • gen identic de activitate criminală (specializare);
  • anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi (calificare);
  • crimele constituie o sursă de bază a veniturilor;
  • integrare în mediul criminal.

Activitate criminală permanentă înseamnă că pentru criminalul profesionist săvîrşirea crimelor formează o îndeletnicire continuă, doar necesitatea de a dispărea din vizorul poliţiei îl poate determina să îşi întrerupă provizoriu ocupaţia criminală.

Profesionalismul criminal presupune, ca şi orice altă îndeletnicire profesio­nală, o specializare în săvîrşirea anumitor tipuri de crime (furturi de buzunar, fur­turi din apartamente, furturi de autoturisme, escrocherii etc.), iar crimele de alt tip sunt accidentale sau servesc drept mijloc de realizare a acţiunilor criminale de bază sau de tăinuire a lor.

Criminalii profesionişti se caracterizează printr-o înaltă măiestrie de săvîrşire a crimelor în care s-au specializat, cunoştinţele lor în materie fiind exacte, iar deprinderile şi priceperile cizelate pînă la perfecţiune, astfel încît să-şi poată atinge obiectivele criminale şi să asigure imposibilitatea demascării lor.

Deşi criminalii profesionişti se pot angaja formal la serviciu sau iniţiază acti­vităţi legale cu scopul de a-şi camufla adevărata lor ocupaţie, sursa lor principală de existenţă o constituie mijloacele provenite din activitatea criminală.

Unii dintre ei trăiesc izolat şi în anonimat, majoritatea însă sunt membri ai lumii interlope: adoptă norme şi valori criminale de viaţă, întreţin legături per­manente cu ceilalţi exponenţi ai mediului criminal, sunt încadraţi în ierarhiile cri­minale, precum şi cunosc argoul şi semnificaţia simbolurilor lumii interlope.

Criminalitatea profesională se întrepătrunde cu criminalitatea recidiviştilor prin faptul că unii criminali profesionişti devin recidivişti, iar cu criminalitatea organizată prin faptul că nucleul acesteia din urmă cunoaşte o profesionalizare criminală.

De rînd cu criminalitatea recidiviştilor, criminalitatea profesională formează acea componentă a criminalităţii care îi asigură capacitatea de reproducere şi auto­generare.

Loading...