loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Criminalitatea organizată este una dintre formele cele mai periculoase ale criminalităţii din Republica Moldova.

Criminalitatea organizată constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii, care constă într-o activitate criminală orientată spre dobîndirea de profituri consistente pe calea producerii sau oferirii de produse şi servicii ilicite, răspunzînd unei cereri considerabile existente în societate.

Principalele trăsături ale crimei organizate sunt:

  • producere sau oferire (desfacere) a unor produse sau servicii ilicite (prostituţie, droguri, armament etc.);
  • activitate criminală în grup (stabil şi numeros);
  • diviziune pronunţată a activităţii criminale;
  • ierarhizare strictă a grupului criminal;
  • norme de conduită şi valori criminale exact definite şi riguros aplicate;
  • profesionalizare criminală.

Esenţa crimei organizate constă în dobîndirea unor profituri exorbitante sau, cel puţin, consistente pe calea acordării de produse şi servicii ilicite. Anume această caracteristică trebuie să fie considerată drept trăsătură definitorie primordială, invariabil prezentă, indiferent de formele particulare pe care le ia fenomenul crimei organizate.

Crima organizată reprezintă cel mai periculos tip de criminalitate care afectează societatea modernă, fiind inerent societăţii capitaliste.

După cum observă Valeriu Bujor, crima organizată, în calitate de fenomen social, nu provine nici din criminalitatea obişnuită, nici din cea de grup şi nici din activitatea unor grupuri criminale organizate; ea reprezintă un fenomen sui generis şi nu poate fi organizată, ea ,,se naşte" şi ,,se organizează" de sine stătător în condi­ţii sociale determinat.

Crima organizată constă în desfăşurarea sistematică a unei activităţi crimi­nale, de regulă bine organizată, de producere sau oferire a unor produse sau servicii ilicite (droguri, prostituţie, camătă etc.) persoanelor solicitante. Producerea sau oferirea unor produse sau servicii ilicite formează conţinutul activităţii criminale proprie acestui tip de criminalitate. Ea nu constituie o invenţie a unor indivizi hotărîţi să se pricopsească în acest fel, ci este un răspuns la o cerere reală existentă în societate. Aşa se face că în societate sunt interzise, din diverse motive, o serie de produse sau practici (droguri, pornografie, jocuri de noroc, prostituţie etc.) rîvnite de un grup, mai extins sau mai restrîs, de persoane. Procurarea acestor produse şi servicii devine astfel imposibilă, în timp ce necesitatea şi, deci, cererea lor rămîne activă. Se găsesc însă indivizi dispuşi să le ofere cu preţul încălcării legii, pentru a se îmbogăţi. Şi cu cît cererea e mai mare şi mai variată, iar veniturile încasate ca urmare a satisfacerii ei sunt mai ridicate, cu atît mai puternic se dezvoltă şi crima organizată.

O dată apărută, crima organizată poate să se dezvolte pînă în faza în care capătă surse interne de reproducere şi propagare. Astfel, veniturile enorme dobîn- dite şi frenezia căpătuirii îi determină pe cei implicaţi în crima organizată să îşi extindă şi diversifice activitatea criminală, antrenîndu-se şi în alte iligalităţi, cum ar fi economia subterană, fraudele financiare sau concurenţa neloială. Exponenţii crimei organizate încearcă să investească şi în economia legală, să îşi legalizeze veniturile, să obţină autoritate şi prestigiu social, fără a renunţa totuşi la apucăturile lor criminale, prin care fapt provoacă o contaminare criminală a sferei licite.

Cu scopul de a realiza cu succes activitatea criminală de bază, a asigura securitatea grupului şi a-şi proteja afacerile, sunt săvîrşite şi crime secundare (cola­terale), precum: asasinate, incendieri, răpiri, acte de corupere, şantaj etc.

Criminalitatea organizată se poate manifesta atît sub forme individuale, cît şi sub forme de grup, cele mai frecvente de altfel.

Loading...