Criminalitatea economică reprezintă unul dintre cele mai distructive tipuri de criminalitate din Republica Moldova.
Criminalitatea economică constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii care constă în săvîrsirea unor acte criminale de natură economică.
În planul societăţii contemporane, este de natură economică activitatea de acordare a serviciilor şi de producere a bunurilor pentru alte persoane (bunurile şi serviciile nu sunt destinate consumului sau necesităţilor personale).
Criminalitatea economică se compune din crime de contrabandă, activitate ilegală de antreprenoriat, concurenţă neloială, fals în acte contabile etc.
Criminalitatea economică poate să fie înţeleasă şi în sens larg, adică de acte criminale săvîrşite în procesul şi în legătură cu activitatea economică. În acest caz, criminalitatea economică include şi crime de omor, înşelătorie, şantaj etc. De exemplu, patronul unei companii îl asasinează (comandă asasinarea) pe conducătorul unei alte companii din aceiaşi sferă de activitate economică, pentru a se debarasa de principalul său concurent. Iată un alt exemplu: directorul unei uzine află că un angajat are intenţia de a informa autorităţile publice competente despre faptul că întreprinderea nu respectă regulile de protecţie a mediului, poluînd aerul, înăimeşte indivizi care îl agresează fizic şi îl ameninţă cu răfuială în cazul în care îşi materializează intenţia.
Criminalitatea economică include o serie de subtipuri de criminalitate, cum ar fi criminalitatea financiară, criminalitatea fiscală sau criminalitatea bancară. Criminalitatea fiscală se suprapune numai parţial cu criminalitatea economică, deoarece crime fiscale sunt săvîrşite şi de persoanele care au obligaţii fiscale, dar ale căror venituri nu provin dintr-o activitate economică.
- Pericolul si consecinţele sociale ale criminalităţii economice
Pericolul social reiese din consecinţele sociale ale criminalităţii economice, adică perturbarea funcţionării normale a sistemului economic al societăţii.
Principalele consecinţe sociale ale criminalităţii economice sunt:
- dereglarea sistemului economic al societăţii,
- sărăcirea sectorului public,
- prejudicierea domeniilor dependente (învăţămînt, sănătate etc.),
- afectarea intereselor populaţiei.
Dereglarea sistemului economic al societăţii se poate produce, de exemplu, din cauză că un agent economic nu îşi onorează obligaţiile fiscale. Întrucît el nu plăteşte impozite, el poate diminua considerabil preţul bunurilor sau serviciilor. În consecinţă, ceilalţi agenţi economici din domeniu se văd nevoiţi să înceteze activitatea economică sau plata impozitelor, pentru a face faţă concurenţei.
Sărăcirea sectorului public poate să aibă loc, de exemplu, din cauza economiei subterane. Or, sectorul public este alimentat din sursele provenite de la agenţii economici (impozite, taxe etc.). Dacă nu există bani în buget, atunci nu pot să fie reparate drumurile sau căile ferate, amenajate şi îngrijite parcurile sau terenurile de joacă pentru copii, întreţinute monumentele istorice sau culturale, înlăturate consecinţele catastrofelor naturale, lichidată poluarea naturii sau conservată biodiversita- tea etc. Într-o astfel de situaţie coexistă maşini luxoase cu drumuri denivelate, case splendide cu şcoli dărăpănate, oficii somptuoase cu spitale degradate, vile opulente cu muzee năruite etc.
Prejudicierea domeniilor dependente survine din cauza lipsirii unor sfere de activitate sociale de mijloacele necesare desfăşurării acestor activităţi. De exemplu, dacă nu sunt suficienţi bani în bugetul ţării, atunci nu poate să fie finanţată cercetarea ştiinţifică, cultura sau apărarea şi securitatea criminologică (publică şi naţională). Apărarea naţională este prejudiciată în diverse moduri: o economie nefuncţională înseamnă insuficienţă de fonduri pentru apărare (procurarea armamentului, muniţiei, mijloacelor de transport etc.); o economie fără producţie naţională face ţara vulnerabilă în faţa presiunilor economice (embargou, blocadă etc.) şi neputincioasă în caz de conflict militar (este lipsită de resurse proprii, pe care nimeni nu i le va da sau nu va putea să le dee din cauza unor blocade militare).
Afectarea intereselor populaţiei poate avea loc, de exemplu, din cauza concurenţei neloiale, în situaţia în care a falimentat o companie şi angajaţii şi-au perdut locurile de muncă sau din cauza neachitării impozitelor, căci mai puţin bani în visteria ţării înseamnă servicii publice mai proaste (asistenţă medicală, învăţămînt etc.) şi diminuarea pensiilor şi a salariilor angajaţilor publici. În general, dereglarea economiei naţionale conduce la o scădere a nivelului de viaţă al populaţiei.
Nu numai criminalitatea economică loveşte în sistemul economic al societăţii, ci şi alte manifestări criminale. De exemplu, un demnitar ia o decizie care avantajează un agent economic străin în detrimentul economiei naţionale, deoarece a fost corupt de acesta.
- Cauza si condiţiile criminalităţii economice
Existenţa unei activităţi sociale de natură economică constiutie cauza criminalităţii economice. Principalele condiţii care favorizează criminalitatea economică sunt: • dificultatea demascării unor crime economice, • controlul insuficient asupra corectitudinii agenţilor economici, precum şi • corupţia (este principalul factor fa- vorizant în R. Moldova).