loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
  1. Esenţa criminalităţii informatice

Criminalitatatea informatică sau cibernetică este un tip de criminalitate care se află în continuă expansiune şi care tinde să înlocuiască alte tipuri de crimi­nalitate. De exemplu, înainte criminalul trebuia să fure actele bancare ale unei persoane, pentru a intra în posesia banilor depuşi pe cont, iar acum el poate să transfere banii de pe contul acesteia pe un alt cont, spărgînd codul de acces al acestei persoane pe pagina WEB a băncii.

Criminalitatea informatică constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii care constă în atacarea sau utilizarea criminală a spaţiului informatic străin.

Aceste atacuri şi utilizări criminale ale spaţiului informatic străin includ violări, distrugeri, provocarea unor disfuncţii etc. Deseori atacurile şi utilizările informatice nu vizează spaţiul informatic în sine, ci obiectele aflate în el (de exemplu, sustragerea unor date stocate într-un computer străin) sau alte posibilităţi (de exemplu, sustragerea de bani prin intermediul manipulării frauduloase a sistemului informatic al unei bănci ori bulversarea activităţii unui concurent economic prin distrugerea potenţialului său informatic: date sau programe).

Fenomenul criminalităţii informatice era iniţial tratat în sens larg, atribuindu- i orice manifestare criminală legată de mijloacele informatice. Extinderea impresionantă a utilizării mijloacelor informatice în societatea modernă face ca o asemenea interpretare să dilueze în mod excesiv conceptul de criminalitate informatică, căci actualmente un număr crescînd de crime poate să fie înfăptuit folosind diverse mijloace informatice. Astfel, un traficant de droguri îşi planifică activitatea criminală la computer, membrii unei grupări criminale transnaţionale comunică prin intermediul poştei electronice, cetăţenii unor state străine cad victime unor escrocherii executate prin intermediul reţelei globale de comunicare informatică „Internet" etc. De aceea, criminalitatea informatică trebuie să fie delimitată de utilizarea mijloacelor informatice la săvîrşirea unei crime sau des­făşurarea unei activităţi criminale. De exemplu, sustragerea de bani de la o bancă de către un angajat al ei care are acces de serviciu la sistemul ei informatic constituie mai curînd o manifestare a corupţiei, decît a criminalităţii informatice, în ciuda faptului că el a folosit mijloace informatice la realizarea intenţiei sale criminale. Pînă şi sustragerea unui calculator este mai mult decît un simplu furt al unui obiect oarecare, în cazul în care ea aduce atingere spaţiului informatic al proprietarului sau beneficiarului de drept.

Procesele de informatizare extinsă a societăţii vor determina o amplificare continuă a criminalităţii informatice. Existenţa acestui tip de criminalitate demon­strează că factorii fizici pot să influenţeze semnificativ fenomenele criminale sub aspectul formelor de manifestare şi, respectiv, al consecinţelor criminalităţii.

Deoarece sistemele informatice constituie un liant între numeroase compo­nente sociale, atacurile de acest gen sunt susceptibile a cauza prejudicii colosale. Potrivit lui A. Bequai, criminalitatea informatică face parte din criminalitatea „gulerelor albe". Totuşi, ea trebuie să fie considerată drept un tip distinct de criminalitate, care se întrepătrunde cu astfel de tipuri ca cea a „gulerelor albe", transfrontalieră, economico-financiară, terorismul politic etc.

  1. Cauza si condiţiile criminalităţii informatice

Criminalitatea informatică este cauzată de existenţa mijloacelor informatice. Criminalii caută să folosească toate posibilităţile de realizare a intenţiilor criminale, în timp ce mijloacele informatice le oferă o serie de astfel de posibilităţi.

Deşi mijloacele informatice au oferit o serie de beneficii omului şi societăţii, cum ar fi accelerarea tuturor activităţilor, perfecţionarea sau dezvoltarea mijloa­celor tehnice existente sau conceperea unor noi mijloace tehnice, ele au generat în acelaşi timp noi forme de manifestare a criminalităţii.

Printre condiţiile care favorizează criminalitatea informatică se numără:

  • numărul mijloacelor informatice (determinat de accesibilitate etc.),
  • diversitatea produselor informatice (iPod, iPad etc.),
  • existenţa unor zone necontrolate (de război, conflict social etc.). Apariţia şi dezvoltarea mijloacelor informatice nu numai că a generat noi manifestări criminale - criminalitatea informatică, ci şi a sporit puterea distructivă a altor forme de manifestare a criminalităţii. Astfel, unii indivizi avînd intenţii criminale învaţă din reţeaua globală de comunicare informatică „Internet" cum să sîvîrşească crime şi să ascundă urmele acestora. O serie de informaţii accesibile în

Internet incită oamenii la săvîrşirea crimelor, iar indivizii suficient de influenţabili nu rezistă acestei înrîuriri şi săvîrşesc crime, inclusiv omoruri deosebit de grave.

Posibilităţile de extindere a criminalităţii informatice sunt limitate de nivelul de inteligenţă şi bagajul de cunoştinţe al indivizilor. Or, săvîrşirea unor crime cibernetice necesită cunoştinţe speciale în domeniul informaticii şi capacităţi de însuşire a acestora. Pentru a înţelege puterea de acţiune a acestui factor determinant la criminalităţii informatice este necesar să se ţină cont de faptul că persoanele cu un nivel scăzut de inteligenţă recurg mai frecvent la modalităţi criminale de realizare a intereselor, adică de asigurare a existenţei, biologice şi psihologice.

Loading...