Drept

Drepturile cetăţenilor străini şi ale apatrizilor reprezintă prerogativele acordate de stat ce asigură persoanei condiţii de viaţă adecvate pentru dezvoltarea calităţilor intelectuale şi satisfacerea cerinţelor spirituale şi materiale, inerente fiinţei umane, indiferent de raportul său cu statul în care se află, fiind recunoscute universal, precum şi drepturile care sînt rezervate străinilor în temeiul regimului acordat de statul-gazdă.

       Drepturile și interesele  cetățenilor  străini și apatrizilor   pe teritoriul Republicii Moldova se bucură atât de protecțiia  asigurată  de  convențiile și tratale internaționale, (Anexa nr.1) cât și de protecția  cadrului juridic național,(Anexa nr.2) care crează mecanisme de promovare, protecţie şi asigurare a exercitării lor.

        În special  trebuie de menționat  Legea nr. 200 din 16.07.2010  privind regimul străinilor în Republica Moldova  care reprezintă  de fapt,  legea principală  sau mai bine zis legea care conție reglementări în cele mai  vaste domenii privind regimul juridic al străinilor în Republica  Moldova, unele dintre care vor  fi analizate în continuare.

        Intrarea străinilor în Republica Moldova se   face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional. Străinii pot trece  frontiera de stat și prin alte locuri, în condițiile stabilite de tratatele internaționale la care Republica Moldova  este parte.

        Străinii potrivit art.6 alin.(1) din legea nr.200 din 16.07.2010,  pot  intra pe teritoriul Republicii Moldova doar dacă întrunesc următoarele condiţii :

1. posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat de Republica Moldova, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se prevede altfel;
2. posedă viză acordată în condiţiile prezentei legi sau, după caz, permis de şedere valabil ori buletin de identitate pentru refugiați sau pentru beneficiarii de protecţie umanitară, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu s-a stabilit altfel;
3. prezintă documente care justifică scopul intrării şi fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcere în ţara de origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
4. prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul Republicii Moldova, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;
5. nu sînt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interdicţiei de intrare în Republica Moldova conform art. 9  sau care au fost declaraţi indezirabili conform art.55;
6. nu prezintă pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică;
7. nu a fost instituit un consemn nominal de nepermitere a intrării în Republica Moldova.

        Sunt scutiți de la aceste condiţii străinii care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit de la frontiera de stat fie în centrele de cazare cu regim de zonă de tranzit ori pe ambarcaţiuni ancorate în porturi fluviale.

        Străinii care intră în Republica Moldova pot rămîne pe teritoriul ei numai în perioada stabilită în viză, cu excepţia cazurilor când li s-a acordat drept de şedere provizorie sau de şedere permanentă.  (Legea nr. 200 din 16.07.2010 art.14 alin.(2))

        Dacă în tratatele internaţionale sau în actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sânt desfiinţate, străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în Republica Moldova li se permite accesul pe teritoriul ei. Aceştia pot să rămînă pentru o şedere neântreruptă sau pentru mai multe şederi a căror durată nu va depăşi 90 de zile calendaristice în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice, ceea ce implică luarea în considerare a ultimei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere. (art.14 alin.(2)).

        În unele situații (art. 8 alin.(1)) intrarea străinilor pe teritoriul Republicii Moldova poate fi refuzată:

1. nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
2. organizaţiile internaţionale al căror membru este Republica Moldova sau autorităţile publice care desfăşoară activităţi de combatere a terorismului semnalează că aceştia finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
3. există indicii că fac parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
4. există indicii să se presupună că au săvârşit sau că au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război, ori a unor crime contra umanităţii, prevăzute în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
5. au prezentat informaţii false la perfectarea documentelor de intrare în Republica Moldova;
6. au încălcat regimul frontierei de stat şi regimul punctului de trecere a frontierei de stat;
7. au săvîrşit infracţiuni în perioada unor alte şederi în Republica Moldova ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean al Republicii Moldova şi au antecedente penale nestinse;
8. au introdus ori au încercat să introducă ilegal în Republica Moldova alţi străini, ori sînt implicaţi în traficul de fiinţe umane;   
9. au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau la intrarea  pe teritoriul Republicii Moldova;
10. anterior au fost îndepărtaţi de pe teritoriul ţării şi nu au restituit cheltuielile legate de îndepărtarea lor;
11. au interdicţie de intrare în Republica Moldova;
12. şi-au epuizat durata de aflare sau de şedere pe teritoriul Republicii Moldova acordată prin lege.

        Autorităţile publice sau instituţiile care deţin date şi informaţii cu privire la existenţa unor situaţii de natura celor indicate la alin.(1)  au obligaţia să informeze organele abilitate în domeniu.
        Măsura nepermiterii intrării în Republica Moldova a străinului va fi motivată de Poliţia de Frontieră şi va fi comunicată persoanei în cauză, faptul consemnîndu-se în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi al azilului. Decizia privind aplicarea măsurii nepermiterii intrării în Republica Moldova poate fi contestată în conformitate cu legislaţia în vigoare.

        Străinul căruia nu i se permite intrarea în Republica Moldova este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către ţara de origine sau către orice altă destinaţie  pe care o doreşte, cu excepţia teritoriului Republicii Moldova.

        În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organul abilitat va dispune cazarea lui într-un loc amenajat în acest scop, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării. Dacă motivele care fac imposibilă plecarea nu încetează în 24 de ore de la data cazării, străinul va fi predat autorităţii competente pentru străini în vederea îndepărtării de pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile legii.

        Pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova unele categorii de străini au nevoie de vize.

        Regimul acordării vizelor este reglementat în Capitolul III  din Legea  nr.200 privind regimul străinilor în Republica Moldova.  Potrivit art.14 viza oferă titularului dreptul de intrare pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă la momentul prezentării acesteia la punctul de trecere a frontierei de stat organele de control constată că nu există nici unul din motivele de nepermitere a intrării în R.Moldova  stabilite de art.8 alin.(1).

    Vizele se acordă în funcție de scopul declarat și pot fi:

1. de tip „A”, – viză de tranzit aeroporuar (cel mult 5 zile);
2. de tip „B„ – viză de tranzit (cel mult 5 zile cu una sau multiple intrări și ieșiri);
3. de tip „C„ – viză de scurtă ședere ( nu mai mult de 90 de zile în decurs de 180 de zile, cu una sau multiple intrări și ieșiri);
4. de tip „D„ – viză de lungă ședere (pe o perioadă de 12 luni dar cu șederi ce nu depășesc 90 de zile în decursul a 180 de zile, cu una sau multiple intrări și ieșiri).

        Viza se acordă  străinilor de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova.  Viza electronică se acordă străinilor de către Direcţia generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În situații de excepții prevăzute de art.21viza poate fi acordată și  la punctele de trecere a frontierii de stat  de către poliția de frontieră.

        Cazurile de excepție sunt stabilite de art.21, care sunt:

1. în caz de urgență determinată de dezastre, calamități naturale sau accidente;
2. în caz de deces sau de îmbolnăvire gravă a unei rude aflate pe teritoriul Republicii fapt confirmat prin documente;
3. în cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor aflate în situaţii de extreme, nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecţiuni, intemperii sau a pericolului de atac terorist;
4. în cazul funcţionarilor din cadrul organizaţiilor internaţionale, delegaţi să îndeplinească misiuni oficiale în Republica Moldova într-un interval de timp scurt, care nu va depăşi perioada de 15 zile calendaristice;
5. în cazul participanţilor la acţiunile internaţionale, organizate în Republica Moldova cu acordul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dacă nu este timp suficient pentru obţinerea vizelor;

        În situaţii de excepţie, viza se eliberează la punctele de trecere a frontierei de stat dacă sînt întrunite anumite condiții:

1. solicitantul întruneşte condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), d), e), f) şi g);
2. solicitantul nu a reușit să solicite în prealabil viza, și prezintă documente care dovedesc existența unor motive neprevăzute și imperative de intrare;
3. întoarcerea solicitantului în ţara sa de origine ori de reşedinţă sau tranzitarea de către acesta a altor state este considerată certă în baza documentelor justificative prezentate de solicitant.

        Aceste vize  de excepție conferă titularului drept de şedere pentru o perioadă de maximum 15 zile, în funcţie de scopul şi condiţiile şederii prevăzute. În cazul tranzitului, durata şederii autorizate nu trebuie să depășească 5 zile.

        Referitor  la documentele de călătorie art. 6¹menționează că la data intrării străinului pe teritoriul Republicii Moldova, durata de valabilitate a documentului de călătorie trebuie să depăşească cu cel puţin 3 luni data stabilită pentru părăsirea teritoriul Republicii Moldova. În situaţiile de excepţie prevăzute la art. 21 alin. (1), precum şi în cazul funcţionarilor internaţionali care urmează să participe la evenimente de anvergură cu caracter naţional sau internaţional, organizate de către autorităţile publice centrale, se permite intrarea în Republica Moldova în baza unui document de călătorie a cărui valabilitate va depăşi cu mai puţin de 3 luni data stabilită pentru părăsirea teritoriului Republicii Moldova. Documentul de călătorie trebuie să  conțină cel puțin două pagini libere. Documentul trebuie să fie eliberat în ultimii 10 ani. Prevederile alin. (3) şi (4) nu se răsfrâng asupra cărţilor de identitate acceptate pentru trecerea frontierei de stat.

         În condițiile legii (art. 9 din Legea  nr.200) pentru unele categorii de străini poate fi  dispusă interdicția de intrare în Republica moldova. Interdicția de intrare  pe o perioadă anumită de timp este dispusă de:

1. de autoritatea competentă pentru străini, în privinţa străinului returnat de pe teritoriul Republicii Moldova;
2. de Poliţia de Frontieră, în privinţa străinului care a ieşit din Republica Moldova după data la care şederea sa a devenit ilegală.

        Măsura interdicției de intatre pe teritoriul Republici Moldova  se dispune şi împotriva persoanelor specificate la art. 8 alin. (1) lit. b)–e).  Instituirea măsurii interdicţiei de intrare în Republica Moldova se comunică străinilor în scris de către organul care a adoptat măsura, împreună cu motivele care stau la baza dispunerii ei.

        Interdicţia de intrare în Republica Moldova se aduce la cunoştinţa străinului printr-o decizie separată fie concomitent cu o decizie de returnare (art. 9 alin. (5)). Termenele interdicției care pot fi dispuse pentru străini, sunt stabilite în art.10 din Legea  nr.200, și pot varia de la un an până la zece ani, în dependență de gravitatea încălcării stabilită de lege.

        De menționat că art.10¹stipulează cazurile și condițiile când autoritatea competentă poate dispune ridicarea interdicției de intrare în Republica Moldova, care sunt:

1. străinul este căsătorit cu un cetăţean al Republicii Moldova, iar căsătoria nu este fictivă;
2. străinul este căsătorit cu un alt străin cu drept de şedere permanentă în Republica Moldova, iar căsătoria nu este fictivă;
3. străinul are copii minori sau copii inapţi pentru muncă, comuni cu cetăţeni ai Republicii Moldova, dacă aceștia se află la întreţinerea lui sau dacă există obligaţia plăţii pensiei alimentare, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate;
4. străinul beneficiază de dreptul de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere.

        Șederea străinilor în Republica Moldova este de două tipuri: provizorie  și permanentă, reglementată de capitolul IV și V a Legii  nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

        Potrivit art.31 străinul poate solicita autorităţii competente pentru străini acordarea dreptului de şedere provizorie în Republica Moldova în baza unei vize de lungă şedere în scopul pentru care a fost eliberată, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.42¹ şi art.42².

        Dreptul de ședere provizorie poate fi acordat:

1. pentru imigrare la muncă;
2. pentru studii;
3. pentru reântregirea familiei;
4. pentru activităţi umanitare, de voluntariat sau religioase;
5. pentru tratament medical de lungă durată, balneosanatorial şi de recuperare;
6. pentru protecţia victimelor traficului de fiinţe umane;
7. pentru protecţia victimei violenţei în familie;
8. pentru alte scopuri, în care activitatea străinului nu contravine legislaţiei Republicii Moldova sau prezenţa lui pe teritoriul Republicii Moldova este necesară în interes public sau  de securitate naţională;
9. investitorilor străini.

        Pentru acordarea dreptului de şedere provizorie, străinul trebuie să adreseze autorităţii competente pentru străini, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care i s-a acordat dreptul de aflare, o cerere în acest sens.

        Cererea trebuie să fie însoțită  de paşaportul naţional în original şi în copie, de dovada spaţiului de locuit, de dovada asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere, de cazierul judiciar tradus și legalizat/apostilat de autorităţile statului a cărui cetăţenie străinul o deţine, de actele de stare civilă în original şi în copii. În cazul în care străinul are o şedere legală de cel puţin 2 ani într-o altă ţară decât țara a cărei cetăţenie o deţine, acesta urmează să prezinte cazierul judiciar eliberat de autorităţile statului de reşedinţă, tradus și legalizat/apostilat, precum şi documentul ce confirmă dreptul de şedere.

        În termen de până la 30 de zile calendaristice din data depunerii cererii, autoritatea competentă pentru străini va emite o decizie privind acordarea sau  refuzul acordării dreptului de şedere provizorie. Decizia va fi consemnată în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului. În cazul în care termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova expiră până la emiterea deciziei, autoritatea pentru străini va elibera străinului un certificat ce confirmă statutul lui (certificat de confirmare).

        În funcţie de motivul solicitării, dreptul de şedere provizorie poate fi acordat pentru o perioadă de până la 5 ani, iar în cazurile prevăzute de lege, şi pentru o altă perioadă.

        Decizia privind refuzul acordării dreptului de şedere provizorie se emite în cazul în care:

1. străinul nu întruneşte condiţiile de intrare în Republica Moldova prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b), c), e), f) şi g);
2. există vreunul din motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c), d), e), g), h), i), j), k) și l).

        Decizia privind refuzul acordării dreptului de şedere provizorie se comunică în scris solicitantului în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere. Respectiv aceasta poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ.

        În condițiile legii poate fi cerută acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie: lucrătorului imigrant, investitorilor străini, pentru studii, pentru reântregirea familiei cu străini care au drept de şedere în Republica Moldova, pentru reântregirea familiei cu cetăţeni ai Republicii Moldova, activități umanitare de voluntariat sau religioase, pentru tratament, pentru victimele traficului de ființe umane, pentru victimele violenţei în familie, pentru alte cazuri. 

        Dreptul de şedere permanentă (art.45)  se acordă la cerere, în condiţiile prezentei legi, pe o perioadă nedeterminată străinului, titular al dreptului de şedere provizorie dacă întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 

1. are drept de şedere provizorie legală şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova de cel puţin 3 ani - în cazul străinului căsătorit cu un cetăţean al Republicii Moldova;
2. are drept de şedere provizorie legală şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova de cel puţin 5 ani - în cazul străinului din alte categorii;
3. face dovada faptului că deţine mijloace suficiente de întreţinere; excepţie fac străinii căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova;
4. dispune de spaţiu de locuit;
5. vorbeşte limba de stat la un nivel satisfăcător;
6. îndeplineşte în continuare condiţiile de intrare în Republica Moldova prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e), f) şi g); 
7. nu a intervenit, în perioada şederii în Republica Moldova, nici unul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c), d), e), g), h), i), j), k) și l);
8. nu a avut în ultimii 3 ani antecedente penale.

        Pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova, durata căsătoriei trebuie să fie în mod obligatoriu de cel puţin 3 ani, în caz contrar fiind aplicabile prevederile alin. (1) lit. b). 

        Străinilor a căror şedere este în interesul Republicii Moldova li se poate aproba acordarea dreptului de şedere permanentă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). 

        În cazul în care ambii părinţi sânt titulari ai dreptului de şedere permanentă, străinul minor obţine stabilirea domiciliului în Republica Moldova concomitent cu părinţii săi. Minorul este în drept să obţină stabilirea domiciliului în Republica Moldova şi în cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al dreptului de şedere permanentă dacă se află la întreţinerea acestuia.

        Dreptul de şedere permanentă se acordă şi străinilor care, conform legislaţiei în vigoare, beneficiază de dreptul la dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere şi întrunesc condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi h).

        Dreptul de ședere permanentă se acordă cetățenilor străini și membrilor familiilor acestora în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (1¹) și (3¹) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000.

        Sînt exceptaţi de la prevederile art.45 străinii înmatriculaţi la studii.

        Dreptul de şedere permanentă încetează sau se retrage:

1. la cererea titularului;
2. la plecarea străinului din ţară pentru a-şi stabili domiciliul pe teritoriul unui alt stat;
3. în cazul absenţei străinului pe teritoriul Republicii Moldova în o perioadă mai mare de 12 luni consecutive;
4. în cazul declarării străinului persoană indezirabilă;

        Absenţa motivată a străinului de pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă mai mare de 12 luni consecutive nu conduce automat la încetarea sau retragerea dreptului de şedere permanentă.  În toate situaţiile, după 6 ani de absenţă de pe teritoriul Republicii Moldova, străinul îşi pierde dreptul de şedere permanentă.

        Dreptul de şedere permanentă poate fi anulat sau revocat în condiţiile prezentei legi. 

        În ceea ce privește  condițiile de depunere a cererii de e acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova  art.46 alin. (1) prevede că cererea se depune personal la autoritatea competentă pentru străini. La alin (2) se prevede că cererea se întocmește în limba de stat și se însoțește de următoarele documente:

1. certificatul de stare civilă;
2. documentul valabil pentru trecerea frontierei de stat;
3. actul ce confirmă deţinerea legală a spaţiului de locuit;
4. actul ce confirmă mijloacele de întreţinere;
5. cazierul judiciar sau un alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine;
6. dovada asigurării medicale.

         Autoritatea competentă pentru străini va emite, în termen de pînă la 90 de zile calendaristice din data înregistrării cererii,  o decizie privind acordarea sau refuzul acordării dreptului de şedere permanentă, care va fi consemnată în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului.

        În cazul în care, după depunerea cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova, nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 46 alin.(1) şi (2), autoritatea competentă pentru străini respinge cererea.

        Autoritatea competentă pentru străini comunică solicitantului în scris, în termen de 10 zile lucrătoare, decizia de respingere a cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova, precum şi motivele care au stat la baza deciziei.

        Decizia de respingere a cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ.

        Cererea repetată privind acordarea dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova poate fi depusă după înlăturarea motivelor care au condus la respingerea ei.

        Ieșirea străinilor din Republica Moldova potrivit art.11  din Legea nr.200 din 16.07.2010 se face în baza unui document valabil pentru trecerea frontierei de stat în al cărui temei au intrat în ţară. Dacă străinul nu mai este în posesia  acestui document, la ieșirea din țară  străinul trebuie să prezinte un nou document valabil pentru trecerea frontierei de stat, eliberat de misiunea diplomatică sau de oficiul consular străin ori de un alt organ competent, conform legislaţiei în vigoare.

        Poliţia de Frontieră poate permite străinului ieşirea din ţară şi în baza documentului care atestă o altă cetăţenie, în cazul pierderii, furtului sau deteriorării documentului cu care acesta a intrat în Republica Moldova.

        Conform art.12 , din aceeași lege străinului nu i se permite să iasă din țară, în următoarele situații:

1. străinul execută o pedeapsă penală privativă de libertate în temeiul unei hotărâri a instanţei de judecată a Republicii Moldova;
2. în cadrul unui proces de urmărire penală sau de judecare a cauzei penale pe teritoriul Republicii Moldova, străinul este anunţat în căutare de către organul abilitat sau i s-a aplicat una din următoarele măsuri preventive, conform Codului de procedură penală:

• obligarea de a nu părăsi localitatea;
• obligarea de a nu părăsi ţara;
• transmiterea sub supraveghere a minorului;
• arestul la domiciliu;
• arestul preventiv;
• liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune, cu obligaţia de a nu părăsi localitatea.

1. străinului i-au fost aplicate măsuri de constrângere cu caracter medical, în condiţiile legii penale;
2. străinul are interdicţie de a părăsi ţara în temeiul unei încheieri a instanţei de judecată, conform Codului de executare.

        În vederea punerii în executare a măsurilor prevăzute la alin. (1), autorităţile care au dispus aplicarea lor au obligaţia de a le comunica autorităţii competente pentru străini.

        În toate situaţiile, se vor preciza motivele pentru care se solicită măsura nepermiterii ieşirii din ţară şi, după caz, vor fi prezentate documentele confirmative.

        Măsura de nepermitere a ieșirii  de pe teritoriul Republicii Moldova se realizează:

1. instituirea unui consemn nominal în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului;
2. aplicarea, de către autoritatea competentă pentru străini, în actele de identitate a ştampilei privind nepermiterea ieşirii din Republica Moldova.

         Cât privește revocarea măsurii nepermiterii ieşirii din ţară se face conform art. 13 prin anularea consemnului nominal din Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului şi prin aplicarea de către autoritatea competentă pentru străini a ştampilei în documentul de identitate privind revocarea nepermiterii ieşirii. 

        Măsura nepermiterii ieşirii din ţară încetează de drept dacă se dovedeşte că: 

1. în privinţa străinului s-a dispus neânceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori  încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal ori revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara;
2. străinul a executat pedeapsa, a fost graţiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

        Returnarea străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova este prevăzută la art.51 Legea nr.200, astfel împotriva străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, a căror şedere pe acest teritoriu a devenit ilegală, a căror viză sau al căror drept de şedere a fost anulat sau revocat, cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere provizorie, al căror drept de şedere permanentă a încetat, a căror cerere privind recunoaşterea statutului de apatrid a fost respinsă, a fost încetată procedura respectivă sau al căror statut de apatrid a fost anulat, precum şi împotriva foştilor solicitanţi de azil, autoritatea competentă pentru străini dispune măsura returnării de pe teritoriul Republicii Moldova şi aplică interdicţia intrării în Republica Moldova pentru o perioadă determinată conform art. 10.

        Decizia de returnare este un act administrativ al autorităţii competente pentru străini prin care şederea unui străin este declarată ca fiind ilegală şi care obligă străinii indicaţi la art. 51 să părăsească teritoriul Republicii Moldova într-un anumit termen, după cum urmează:

1. în maximum 15 zile calendaristice– străinul căruia i s-a anulat viza sau a cărui şedere a devenit ilegală;
2. în 30 de zile calendaristice – străinul căruia i s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere ori căruia acest drept a fost anulat sau revocat, precum şi străinul care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistat în situaţie de şedere ilegală;
3. în 3 luni - străinul care trebuie să lichideze o investiţie;
4. în 15 zile calendaristice – foştii solicitanţi de azil, solicitanţii statutului de apatrid sau străinii al căror statut de apatrid a fost anulat.

        Aceste termene se calculează de la data la care străinului i s-a adus la cunoştinţă decizia de returnare, în condiţiile prezentei legi.

        În situaţii temeinic justificate, ţinând cont de circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, cum ar fi durata şederii legale, existenţa copiilor care frecventează şcoala şi existenţa altor legături familiale, termenul acordat poate fi prelungit, la cerere, cu până la 30 de zile. Decizia privind prelungirea termenului de părăsire a teritoriului Republicii Moldova sau privind refuzul prelungirii acestui termen se comunică în scris străinului. Decizia de refuz poate fi atacată în instanţa de judecată în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării.

        În privinţa străinilor care nu au executat decizia de returnare, care au trecut sau au încercat sa treacă ilegal frontiera de stat, care au intrat în ţară în perioada de interdicţie dispusă anterior, a căror identitate nu a putut fi stabilită, autoritatea competentă pentru străini va emite decizia de returnare sub escortă, care va fi însoţită, după caz, de luarea în custodie publică în condiţiile prevăzute la art. 64.

        Declararea străinului persoană indezirabilă, conform art. 55 Legea nr.200,  este o măsură asigurătorie de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Măsura se dispune de autoritatea competentă pentru străini din oficiu sau la propunerea unor alte autorităţi cu competenţe în domeniul ordinii publice şi al securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul celor indicate.

        Autoritatea competentă pentru străini emite o decizie motivată privind declararea străinului persoană indezirabilă după ce s-a constatat că este ca atare. Atunci când decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă se întemeiază pe raţiune de securitate naţională, în decizie nu vor fi menţionate motivele care stau la baza ei.  Dreptul de şedere al străinului încetează de drept la data emiterii deciziei privind declararea sa persoană indezirabilă. Străinul poate fi declarat persoană indezirabilă de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului cu o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că motivele care au determinat luarea acestei măsuri nu au încetat. 

        Măsura declarării străinului persoană indezirabilă se consemnează în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului.

        Decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă se aduce la cunoştinţă acestuia de către autoritatea competentă pentru străini, în condiţiile art. 53. 

        Conform art.57 în decurs de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă poate fi atacată în instanţa de judecată.

        Îndepărtarea sub escortă a străinului, potrivit art.58 Legea 200, presupune însoţirea acestuia de către personalul specializat al autorităţii competente pentru străini până la punctul de trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional ori până în ţara de origine, de tranzit sau de destinaţie. Îndepărtarea sub escortă se aplică străinilor:

1. care nu au părăsit voluntar teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului acordat prin decizia de returnare prevăzut la art. 52 alin. (1);
2. care au trecut sau care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a căror identitate nu a putut fi stabilită;
3. care au intrat în Republica Moldova în perioada de interdicţie dispusă anterior;
4. care au fost declaraţi indezirabili;
5. împotriva cărora a fost dispusă expulzarea;
6. care prezintă un risc de sustragere de la procedura de îndepărtare.

        Pe timpul îndepărtării sub escortă pot fi utilizate procedee şi mijloace speciale, în condiţiile legislației în vigoare, numai în cazurile în care acestea sânt necesare pentru protejarea vieţii sau integrităţii fizice a personalului din escortă, a străinului ori a altor persoane, pentru împiedicarea producerii de pagube materiale sau pentru îndeplinirea obiectivului îndepărtării sub escortă. Măsurile se aplică cu respectarea demnităţii străinului, gradual şi proporţional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată.

        Dacă străinul posedă document de identitate valabil pentru trecerea frontierei de stat şi mijloace financiare şi dacă nu este necesară efectuarea unor alte formalităţi, măsura va fi pusă în aplicare în 24 de ore, iar dacă măsura  nu poate fi aplicată în acest termen, străinul este luat în custodie publică sau i se poate acorda tolerarea rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova. 

        Drepturile, libertățile și obligațiile fundamentale ale străinilor sunt reglementate la cap IX¹ Legea 200 din 16.07.2010.

        La general, străinii în Republica Moldova se bucură de regim național, astfel ei se bucură  de aceleaşi drepturi, libertăţi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu anumite excepţii stabilite de lege, atunci când prin aceasta nu sunt lezate interesele statului, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor R. Moldova şi ale altor persoane.

        Străinii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosibire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

        În conformitate cu legislația Republicii Moldova străinii au dreptul:

• dreptul la muncă şi la protecţia ei;
• dreptul la odihnă şi la ocrotirea sănătăţii;
• dreptul la asigurări sociale (indemnizaţii, pensii, și alte prestații sociale);
• dreptul la domiciliu și la locuinţă;
• dreptul la proprietate şi dreptulde proprietate intelectuală (străinii au dreptul de a deține bunuri în proprietate privată, de a moşteni, de a testa, de a exercita dreptul de autor al unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, al unei descoperiri, invenţii, alte drepturi personale nepatrimoniale);
• dreptul la educaţie (străinii au acces la învăţămîntul preşcolar, primar, secundar, profesional tehnic, universitar, în condițiile legii);
• dreptul la asociere   (străinii se pot asocia în diverse societăţi culturale, ştiinţifice, sportive, în organizaţii cooperatiste, etc.);
• dreptul la libertatea conştiinţei şi a opiniei;
• dreptul la familie(străinii se pot  căsători şi de a desface căsătoria cu cetăţeni ai Republicii Moldova, cu alte persoane în conformitate cu legislaţia în vigoare. Ei se bucură de dreptul la familie şi au îndatoriri în relaţiile de familie);
• dreptul la libera circulaţie pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
• dreptul la inviolabilitatea persoanei și a locuinței, precum și dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente, a altor autorităţi publice împotriva actelor ce le violează drepturile, libertăţile şi interesele legitime;
• dreptul să adreseze cereri Avocatului Poporului;
• în procesele de judecată străinii beneficiază de aceleaşi drepturi procedurale ca şi cetăţenii Republicii Moldova;
• de asistenţă juridică gratuită sau pe bază de contract din partea avocaţilor, precum şi a altor persoane autorizate conform legii;
• străinilor li se garantează dreptul de a cere protecţie la misiunea diplomatică a statului lor.

        Obligațiile străinilor sunt menționate în art.84¹ al Legii nr.200 astfel străinii sunt obligați:

• străinii sânt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de intrare şi, după caz, dreptul de şedere pe teritoriul ţării, de asemenea să părăsească teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de şedere acordat;
• străinii sînt obligaţi să respecte legislaţia Republicii Moldova şi să se supună, în condiţiile legii, controlului organelor abilitate;
• străinii sînt obligaţi să declare la autoritatea competentă pentru străini, în termen de 15 zile calendaristice, despre schimbarea documentului de călătorie în baza căruia a fost obţinut dreptul de şedere, despre chimbarea domiciliului sau reşedinţei,despre schimbarea cetăţeniei, despre desfacerea sau anularea căsătoriei;
• străinul este obligat să declare la organul de poliţie teritorial în termen de 15 zile calendaristice, furtul sau pierderea documentului de călătorie, a permisului de şedere sau a buletinului de identitate pentru apatrizi;
• străinii sânt supuşi la impozite, taxe şi alte plăţi pe baze generale ca şi cetăţenii Republicii Moldova, dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu stabilesc altfel.

        După cum am mai menționat străinului îi sunt inpuse unele restricții privind exercitarea  drepturilor politice, astfel străinii nu au dreptul:

• de a alege şi de a fi aleşi în organele legislative, executive sau în alte organe eligibile, şi nici de a participa la sufragiul universal;
• de a fi membri ai unor partide sau ai altor organizaţii social-politice;
• de a satisface serviciul militar în forţele armate ale R. Moldova.

    Aici ar fi de remarcat că dreptul de posesiune, de folosinţă sau de dispoziţie asupra unui bun imobiliar aflat pe teritoriul Republicii Moldova nu oferă străinului prioritate la obţinerea dreptului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova.

        Cu titlu de concluzii ne permitem să remacăm că materia privind regimul juridic al străinului este abordată insistent de către legiuitorul moldav, avînd în vedere numărul mare de modificări ale legislației, deși  Legea nr.200  din 16.07.2010 este relativ nouă, și această  insistență ne permit să facem două concluzii probabile: legislatorul nostru manifestă o grijă sporită față de cetățenii străini și ajustează legislația la scimbările survenite intre timp, sau a doua concluzie care este că, legislația Republicii Moldova privind  regimul juridic al străinilor  a fost adoptată cu mari carențe, fapt care este corectat prin modificările pe carele vedem. Astfel ar fi recomandabil ca legislația privind regimul juridic al străinilor să se bucure de o anumită stabilitate și previzibilitate în timp, fapt care ar contribui la mărirea numărului de vizitatori străini în țara noastră.