loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Statele Unite ale Americii sun prima putere mondială a lumii actuale, ca urmare anumite ideologii încearcă să legitimeze sistemul social şi juridic american, fondat pe economia liberală şi capitalistă ca model de urmat. Această legitimare face apel la moral, la o anumită morală ce poate fi identificată cu morala justiţiei sociale a lui John Rawls sau cu morala capitalismului fericit al lui Friedrich von Hayek.

Agitaţiile sociale ale anilor 60 în Statele Unite au opus două categorii de doctrine ce se bazau , fie pe preamărirea libertăţii şi a ideologiilor libertine în sens larg, fie pe cele ce pronclamau egalitatea şi ideologiile comunitariste. John Rawls şi-a făcut o reputaţie mondială prin încercarea de a realiza o sinteză între libertate şi egalitate, convins fiind că democraţia liberală poate fi justă şi poate să cunoască justiţia socială.

Ca profesor universitar de filozofie la Universitatea din Harvard, Rawls este convins că regimul politic cel mai just este  acela care se apropie cel mai mult de acest ideal, cel ce ţine cel mai mult seama de valorile de libertate şi egalitate cât şi de cele de toleranţă şi democraţie liberală.

Rawls este un american pragmatic ce vrea să fondeze o politică rezonabilă pe baza unei viziuni globale asupra societăţii. El se prezintă ca un discipol al lui Kant, şi deci pentru care justiţia este înţeleasă ca echitate, indiferent de particularităţile sociale şi culturale în care s-ar afla un popor.

 În viziunea lui sistemul democraţiei liberale rămâne în continuare modelul cel mai bun, deoarece în cadrul său ideea de justiţie şi libertate fondează un contract social democratic prin compatibilitatea ce le defineşte.

Pentru Rawls Justul este prioritar, iar justiţia nu poate să rezulte dintr-un calcul utilitar. Deşi justiţia este necesară pentru menţinerea stabilităţii sociale şi ea trebuie să ne permită rezolvarea conflictelor egoiste ce ameninţă coeziunea oricărei societăţi, ea nu trebuie totuşi să aducă prejudicii principiului fundamental al umanităţii care nu este altul decât cel de libertate al individului.

Libertatea justă nu poate fi egalitarism, deoarece aceasta ar însemna un mare prejudiciu adus libertăţii. În plus, inegalităţile sociale sunt inevitabile şi chiar necesare, deoarece ele permit dezvoltarea forţelor productive, în special prin inovaţie şi deci dezvoltarea producţiei şi a consumului pentru toţi. Pentru ca libertatea să existe trebuie ca fiecare persoană să aibă dreptul egal de acces la sistemul cel mai extins posibil de libertate de baze egale pentru toţi.

În ceea ce priveşte realizarea Justiţiei sociale, pentru ca ea să existe trebuie ca inegalităţile sociale şi economice trebuie să fie organizate în aşa fel încât ele să fie în beneficiul membrilor dezavantajaţi din societate în condiţii de egalitate echitabilă de şanse, fapt ce autorizează discriminarea pozitivă în favoarea anumitor persoane sau grupuri. Pentru autor justiţia şi libertatea sunt drepturile inviolabile ce constituie baza cooperării umane într-un contract social democratic.

În ceea ce priveşte contractul social democratic Rawls susţine că viaţa unei societăţi de persoane umane nu poate fi justă decât dacă persoanele libere membre ale acestei societăţi se pun de acord asupra regulilor de funcţionare. Acest lucru semnifică faptul că aceste reguli trebuie să fie în mod public recunoscute , iar procedurile de aplicare să fie acceptate de către toţi.

Pentru a fixa regulile de bază ale unei cooperaţii echitabile între oameni Rawls porneşte de la o situaţie ipotetică, cea a poziţiei originale. Poziţia originală este poziţia în care nimeni nu-şi cunoaşte locul său în societate, nici poziţia sa de clasă, nici statutul social , şi nimeni nu cunoaşte soarta ce îi este rezervată în repartizarea capacităţilor şi darurilor naturale. Aceste persoane ce sunt puse astfel sub un văl de ignoranţă încearcă să-şi maximizeze şansele, iar pentru aceasta sunt determinaţi să adopte ca sistem politic democraţia liberală cu egalitate reală de şanse şi pe baza respectului principiului de diferenţă.

În această democraţie liberală rolul statului este important şi el intervine în funcţionarea pieţei pentru a garanta concurenţa şi a menţine locurile de muncă , pentru asigurarea unui minim social pentru cei defavorizaţi şi menţinerea echităţii în repartizarea bunurilor cu ajutorul fiscalităţii. Adică el va realiza o justiţie comutativă.

Din această doctrină Rawls construieşte un ideal mondial, în sensul că este posibil de a extinde la întreaga societate a naţiunilor şi principiilor de drept internaţional aceste ipoteze raţionale pe care el le-a elaborat pentru o societate de persoane umane.

Pentru Rawls regimurile tiranice sau dictatoriale nu au cum să fie acceptate ca membre de drept într-o societate rezonabilă a popoarelor. Deşi este de acord că nu trebuie impusă societatea liberală ca standard inconturnabil pentru toate societăţile de persoane, totuşi un minim democratic este totuşi necesar chiar şi pentru societăţile ierarhizate pentru ca drepturile omului ce sunt universale să se poată impună şi în aceste societăţi.

Prin minim democratic Rawls înţelege următorul lucru : aşa cum într-o societate liberală un cetăţean trebuie să respecte opiniile ideologice ce sunt diferite de ale lui cu condiţia ca ele să rămână în acord cu o concepţie politică rezonabilă de justiţie, la fel o societatea liberală trebuie să respecte societăţile organizate după alte principii, decât cele  liberale cu condiţia ca instituţiile acestora să fie în acord cu o concepţie rezonabilă a dreptului internaţional şi a dreptului popoarelor.

În virtutea acestui principiu de toleranţă rezonabilă Rawls vede două mari tipuri de societăţi acceptabile din punct de vedere global : societăţile liberale şi societăţile organizate conform unui principiu ierarhic, societăţile ierarhizate care sunt în general societăţi teocratice ce nu cunosc separarea puterilor în stat.

Societăţile ierarhizate por să facă parte din societatea naţiunilor dacă ele respectă anumite principii imperative cum ar fi : renunţarea la expansiunea militară, respectarea justiţiei proprii, să garanteze membrilor lor satisfacerea unui anumit număr de drepturi umane de bază.

Prin drepturi umane de bază, drepturile fundamentale, Rawls înţelege mai întâi dreptul la libertate ( libertate de domiciliu, libertate de deplasare, libertate de gândire şi libertate religioasă) şi dreptul la autodeterminare.

Trebuie menţionat că dreptul la autodeterminare nu poate fi absolut, de exemplu nici un popor nu are dreptul de  secesiune  , dacă această secesiune are drept consecinţă supunerea altui popor, aşa cum s-a întâmplat cu secesiunea sudiştilor americani în 1860.

La fel de importante sunt şi drepturile la securitate, la proprietate individuală şi la subzistenţă. Rawls susţine că un guvern rezonabil trebuie să fie în măsură să garanteze cetăţenilor săi, nu doar anumite libertăţi juridice, ci şi mijloacele economice necesare pentru supravieţuirea lor. La fel de important pentru Rawls este şi dreptul de a emigra.

Pentru Rawls drepturile omului sunt drepturi universale deoarece ele decurg dintr-o definiţie a justiţiei ce nu este alta decât definiţia sa. În consecinţă, drepturile omului se impun la toţi şi comunitatea internaţională trebuie să ajute societăţile ierarhizate care sunt în general societăţi religioase ce nu cunosc separaţia puterilor, să le respecte. Dacă în schimb societăţile ierarhizate refuză deliberat să respecte drepturile omului trebuie găsit mijlocul pentru a le constrânge, războiul fiind ultimul recurs.

Cum scopul oricărei organizări este binele comunităţii şi fericirea ei, acest lucru nu se poate realiza pentru Rawls decât prin educaţie. Educaţia este cheia tuturor problemelor economice şi sociale. De exemplu, nu insuficienţa producţiei alimentare este principala cauză a foametei, ci o presiune exercitată asupra popoarelor de către anumiţi guvernanţi , corupţia elitelor, subjugarea femeilor şi suprapopularea care rezultă de aici.

Măsura cea mai bună de luat este de a reda tuturor şanse egale în accesul la educaţie, lucru ce subînţelege  preocuparea mai întâi pentru sănătatea tuturor, sănătate ameninţată în zilele noastre mai ales la tineri. Conform lui Rawls viaţa socială trebuie reorganizată pe o bază acceptabilă pentru majoritatea cetăţenilor pentru ca orice societate în lume să fie guvernată de o manieră rezonabilă şi raţională pentru a-i putea permite să atingă un nivel de viaţă decent şi agreabil pentru toţi.

Loading...