loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Sunt considerate impedimente la căsătorie acele împrejurări (de fapt sau de drept) care împiedică încheierea căsătoriei.

Dintre impedimentele legale la căsătorie amintim următoarele:

  1. Existenţa unei căsătorii nedesfăcute a unuia dintre viitorii soţi prin care se încalcă principiul fundamental al monogamiei. Acest impediment rezultă expres din 4 C. familiei şi implicit, din sancţionarea poligamiei atât civil (art. 5,19 din C. familiei), cât şi penal (art. 303 din C. penal).

Nesocotirea acestui impediment atrage nulitatea căsătoriei pentru soţul de rea-credinţă. Soţul de bună-credinţă păstrează până la desfiinţarea căsătoriei calitatea de soţ într-o căsătorie valabilă şi nu poate fi considerat bigam.

Dacă soţul celui declarat mort pe cale judecătorească se recăsătoreşte şi, ulterior, cel declarat mort reapare, prima căsătorie se consideră desfăcută la data încheierii celei de-a doua. Soţul recăsătorit nu poate fi considerat bigam.

Nu există bigamie nici în situaţia în care o persoană, deja căsătorită, se recăsătoreşte, dacă prima căsătorie este declarată nulă, chiar ulterior încheierii celei de-a doua căsătorii. Soţul care se recăsătoreşte între data morţii celuilalt soţ şi data rămânerii definitive a hotărârii declarative de moarte nu este nici el bigam.

  1. Existenţa rudeniei dintre viitorii soţi

Codul familiei în art. 6 precizează că este interzisă căsătoria între rudele în linie directă (de exemplu: tatăl cu fiica, mama cu fiul) indiferent de gradul de rudenie, precum şi între rudele în linie colaterală până la gradul patru inclusiv (de exemplu: nu se pot căsători fratele cu sora, mătuşa cu nepotul).

În cazuri excepţionale, se poate încheia şi căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul patru, dar numai cu acordul primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul cel care solicită acest acord. În cazul în care ofiţerul de stare civilă are cunoştinţă de o eventuală relaţie de rudenie între viitorii soţi, chiar neconstatată legal, el va refuza încheierea căsătoriei. În această situaţie, cei consideraţi nedreptăţiţi se vor adresa instanţei.

Rudenia reprezintă un impediment la căsătorie chiar dacă este din căsătorie sau din afara căsătoriei.

  1. Căsătoria este oprită, conform art. 7 din C. fam. în următoarele situaţii:
    1. între adoptator şi ascendenţii lui precum şi între adoptat şi descendenţii acestuia,
    2. între copiii adoptatorului şi adoptat precum şi între copiii adoptatorului şi copiii adoptatului,
    3. între cei adoptaţi de aceeaşi persoană. Pentru motive temeinice, căsătoria între persoanele prevăzute la lit. b şi c poate avea loc însă numai cu încuviinţarea primarului general al municipiul Bucureşti sau a preşedintelui consiliului judeţean în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul cel care solicită această încuviinţare.

Adopţia, ca impediment la căsătorie, are ca fundament rudenia civilă.

  1. Conform 8 din C. fam. este interzisă căsătoria între tutore şi persoana minoră care se află sub tutela sa, cât timp este instituită tutela.
  2. De asemenea, nu poate să se căsătorească alienatul, debilul mintal sau cel care este lipsit vremelnic de facultăţile mintale atâta timp cât nu are discernământ (art. 9 din C. fam).

Pornind de la acest text legal, trebuie să facem distincţie între:

  • alienatul şi debilul mintal care nu se pot căsători atât în cazul în care nu se găsesc în stare de luciditate, cât şi atunci când se găsesc în stare de luciditate pasageră
  • cel care este lipsit vremelnic de facultăţile sale mintale care nu se poate căsători doar atât timp cât nu are discernământul faptelor sale.
Loading...