loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Unul din reprezentanţii dreptului natural în perioada evului mediu a fost Augustin (354-430).

Dreptul, în viziunea sa, îşi are originea în religie, care nu este altceva decît împărăţia cerurilor, iar viaţa pămîntească este cea a patimilor, a durerilor şi nedreptăţilor. Împărăţia cerurilor este modelul ideal de organizare a celei pămînteşti21.

Păcătoşii se gîndesc la cele veşnice şi laudă sau condamnă cu dreptate multe din acţiunile oamenilor. Ei văd aceste acţiuni în modul de a fi al spiritului lor. Există, totuşi, reguli imuabile ale dreptului, după care omul recunoaşte ce-i drept şi ce este nedrept, care îşi au sursa în adevăr. Din acest adevăr este dedusă orice lege. Dreptatea este fără îndoială însuşi Dumnezeu. Cînd omul trăieşte cu credinţa în el, duce un mod de viaţă just.

Injustiţiile sociale, precum e sclavajul şi proprietatea, sînt rezultatul dorinţelor viciate şi rele şi nu al naturii adevărate a omului, care trebuie să renunţe la acestea.

Statul, după Augustin, este un efect al unui păcat, un rău derivat din păcatul original22 . El a apărut din cauza îndepărtării oamenilor de credinţă. Scopul urmărit de scest stat, pe care Augustin îl numeşte pămîntesc, este menţinerea păcii între oameni. Statul pămîntesc pentru a-şi atinge obiectivele sale trebuie să fie subordonat Bisericii sau cetăţii divine, care este considerată adevăratul stat, ce-1 va înlocui pe cel pămîntesc.

Loading...