Drept

În ţările europene, în general, dar mai ales în cele membre ale Uniunii Europene, se consideră că reprezentarea consumatorilor în activitatea de adoptare şi armonizare a legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor, implicarea acestora în urmărirea respectării şi aplicării reglementărilor legale în domeniu constituie o necesitate abso­lută, apărând diverse tipuri de organizaţii, de asociaţii, ce şi-au propus o serie de obiec­tive ambiţioase cu privire la protecţia consumatorilor. Principalele tipuri de preocupări în ceea ce priveşte organizarea consumatorilor au în vedere:

1. Constituirea unor organizaţii sau asociaţii ale consumatorilor a fost favorizată de cadrul legislativ permisiv creat în cele mai multe ţări europene. Într-un asemenea context, şi având în vedere ordinea apariţiei acestora, este de remarcat paleta largă de asociaţii consumeriste organizate în SUA, Belgia, Olanda sau Luxemburg, unde, alături de asociaţiile de care aminteam, există şi aşa-zisele „comisii", organizate pe grupe de produse, pe bunuri şi servicii sau chiar pe produse. De asemenea, în Germania, consu­matorii sunt organizaţi sub forma unor centre ale consumatorilor, asociaţii, organizaţii ale gospodăriilor, comunităţi de economie casnică etc., iar în Franţa, sub forma unor uniuni naţionale şi organizaţii regionale ale consumatorilor. Caracteristic pentru aceste două state este şi faptul că aici au fost create şi asociaţii ale unor organizaţii colective, cum ar fi cele ale cooperaţiei sau marile uniuni sindicale, care coexistă cu cele existente ale consumatorilor.

Astfel, organizaţiile sau asociaţiile patronate de unele centrale sindicale sau cooperatiste ce acţionează în diferite state au ca principal scop informarea şi apărarea drepturilor consumatorilor, dispunând de publicaţii proprii şi realizând intervenţii pe lângă putere pentru îmbunătăţirea proceselor de producţie şi de comercializare a bunu­rilor destinate consumatorilor. De asemenea, aceste organisme realizează acţiuni direc­te sau în justiţie, vizând producătorii sau distribuitorii, atunci când aceştia încalcă legis­laţia privind protecţia consumatorilor.

Asociaţiile şi grupurile independente ale consumatorilor veghează la respectarea drepturilor acestora, ajutorarea celor lezaţi în interesul lor, depistarea unor produse dăunătoare sau necorespunzătoare, sesizarea unor practici comerciale ilicite, acţionarea în justiţie a producătorilor sau comercianţilor care încalcă legislaţia în domeniu etc. De asemenea, aceste asociaţii îşi propun ca obiectiv educarea consumatorilor, dispunând de centre de documentare, laboratoare de analiză şi publicaţii proprii. Cu asemenea dotare, ele au posibilitatea de a oferi informaţii pertinente consumatorilor, de a realiza studii, cercetării, analize, teste şi, uneori, controale asupra produselor şi serviciilor, asupra modului de derulare a procesului de comercializare şi respectării legislaţiei în domeniu.

1. Constituirea unor consilii consultative formează a doua grupă de preocupări referitoare la organizarea consumatorilor, în vederea aplicării intereselor proprii. Aceste consilii sunt organisme de protecţie a consumatorilor mult mai simplificate, sub aspect organizatoric şi structural, fiind formate din reprezentanţi ai consumatorilor şi acţio­nând pe lângă organizaţii obşteşti, instituţii sociale etc. Principalele lor obiective con­stau în acţiuni de conciliere pe probleme de aprovizionare, precum şi de sondare a opi­niei consumatorilor cu privire la măsurile întreprinse de diferite entităţi (organisme gu­vernamentale, producători sau comercianţi) în domeniul producţiei şi comercializării.
2. În sfârşit, cea de-a treia grupă de preocupări o formează constituirea unor organizaţii internaţionale, cu obiective în domeniul protecţiei consumatorilor. Ele urmă­resc, în principal, asigurarea, în fiecare ţară, a unui sistem de asistenţă şi consiliere a consumatorilor, facilitarea sistemelor de arbitraj şi rezolvarea amiabilă a litigiilor dintre producători sau comercianţi, pe de o parte, şi consumatori, pe de altă parte, adoptarea unor reglementări eficiente în domeniul protecţiei consumatorilor, al apărării în justiţie a acestora şi, mai ales, perfecţionarea căilor de acces la justiţie etc. Este evident, obiectivele unor asemenea organisme internaţionale sunt complexe. Se are în vedere, mai întâi, faptul că asigurarea unei protecţii eficiente a consumatorilor, în condiţiile sofisticării universului producţiei şi comercializării, ridică dificultăţi deosebite, meto­dele de încălcare a legislaţiei în domeniu fiind extrem de subtile şi greu de depistat, iar în al doilea rând, se porneşte de la ideea că actualul consumator are nevoie de o protecţie dublă: contra agresivităţii excesive şi variate a tehnicilor de vânzare şi contra lui însuşi, ca actor şi victimă a unei societăţi de consum nu tocmai corect înţeleasă.

Ambele aspecte, privite la scară internaţională şi, mai ales, aplicate la nivelul fiecărui stat în parte, complică sistemul de conturare a obiectivelor acestor organisme internaţionale de protecţie a consumatorilor. Astfel, pentru a prezenta doar un singur exemplu, soluţiile în rezolvarea unor eventuale litigii trebuie să aibă în vedere legislaţia şi obiceiurile existente în fiecare ţară în parte, şi să se recurgă la jurisdicţia construită pe această bază, iar pe de altă parte, şi legislaţia internaţională, comună, armonizată. Aceasta înseamnă timp pierdut, timp în care cei reclamaţi îşi rezolvă problemele, construind apărări sofisticate şi, mai ales, profesioniste.

Pe de altă parte, în condiţiile în care de la o perioadă la alta nevoia capătă un caracter psihologic tot mai pronunţat şi mai puţin fiziologic, consumatorul îşi dimen­sionează din ce în ce mai greu propriile nevoi şi se lasă, conştient sau nu, influenţat în procesul de cumpărare de mijloacele promoţionale, de cele mai multe ori agresive, căzând în consumuri neraţionale şi, mai grav, în abuzuri consumatoriste.

În aceste condiţii, firmele ofertante profită din plin, renunţând treptat la concu­renţa prin preţ şi apelând la cea prin noutate şi continuă inovare şi impunând cicluri de producţie şi comercializare infernale pentru cele mai multe dintre produse.

Iată de ce asociaţiile internaţionale pentru protecţia consumatorilor îşi propun obiective îndrăzneţe privind orientarea sistemelor de protecţie, deoarece numai la un asemenea nivel se poate sesiza subtilitatea fenomenului de noutate, pot fi comparate diversele produse şi tehnologii, practici comerciale şi servicii asigurate cumpărătorilor. Principiul de bază promovat de ele este acela că orice consumator are dreptul la o justă reparare a pagubelor generate de achiziţionarea sau consumul anumitor produse, printr-o serie de proceduri rapide, eficace şi, mai ales, puţin costisitoare. Pentru aceasta, se studiază toate aspectele privind procedeele în cauză, se formulează propuneri privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu. Într-un asemenea context, au apărut propuneri referitoare la îmbunătăţirea sistemului de asistenţă şi consiliere practicat, prin adoptarea sau adaptarea unor acte normative sau modificarea unor proceduri judiciare sau parajudiciare, modificarea sistemului de sesizări şi reclamaţii, de arbitraj şi rezolvare amiabilă a litigiilor etc.

Marea mobilitate a consumatorilor, creşterea considerabilă a activităţii firmelor multinaţionale, modificarea pieţelor interne, modificările intervenite în sistemul fluxu­rilor monetare, coroborat cu armonizarea legislaţiei şi procedurii în domeniu, vor face ca în viitor să crească permanent rolul organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale ale consumatorilor, ele urmând să devină un partener de negocieri serios al marilor comu­nităţi economice mondiale sau regionale.